Jocul

             Io am prins danțu la șură. Era ceterașu arvonit pă tătă vara.

Taică-meu era t'izeș. Da nu mergea fata sângură. Rotă erau aparținătorii și sub saun să punea mâncarea. Era vin, horincă, prăjituri. Când era în pauza din joc, mai schimbau câte-o gură de vin cu pret'inu, o prăjitură cu vecina. Să juca jocu cu sticla, cu sărutatu, cum era perinița. Femeile care stăteau pă marjine să uitau și să gândeau: Hopa, ceie să sărută cu cela. Și când mergeau sara la lucru d'e mână povesteau.

            La 12-13 ani tinerii intrau în joc. Fetele stăteau în bocor, să țânéu braț la braț și băieții stăteau în alte parte a șurii. La danț și la baluri erau însoțiți și băieții și fetele. Aparținătorii stateau pe lângă pereți, pe scaune sau pe lăiț, cum era în șură. Bătrânii méréu să să uite la danț, să-l vadă pe nepot sau pe nepoată. Feciorii stăt'eau împreună, discutau sau beieu un pahar d'e țuică. Când începé danțu, fetele stăteau tăt'e bocor și așteptau. Fiecare băiat méré și-și lua din grămada de fete pe care o dorea, o invita la danț. După aia, în timpul dansului, dacă un fecior dorea să danseze cu o altă fată din dans, care dansa cu alt băiat, se ducea și-i zicea băiatului: Îmi dai voie? Și îl scotea din joc. Și de aici se iscau scandalurile că de multe ori zicea: ”Nu-ți dau voie”. Apoi să și băteau. Rămâneau fetele în dans și nu le lua nime. Feciorii care rămâneau, schimbau perechile din dans. Dacă nu-i dădea voie, să o joace pe fată, fecioru care-o cerut-o zicea: ”De ce nu-mi dai voie? Ce îi a ta?” Și începea scandalul. Cele care nu erau luate la dans, de obicei nu știau juca. Fata trebuia”băgată în danț”. Cineva trebuia să o invite la danț. Unele fete mai ieșeau din cămin în timpul danțului, deși nu era voie să iasă. Apoi oamenii discutau.

            La Crăciun, umblam a colinda în cete iar fetele nu méréu de-acasă. Dacă o fată nu era acasă de Crăciun, când o vin'it colindătorii s-o colinde, la bal de Anu Nou sau de Bobotează, n-o mai chema nime la dans. Erau 3 danțuri, 3 baluri de sărbători. Toată lumea ieșea la joc. Jucau și cei însurați.

            Când mergeam acasă de la dans, feciorii le însoțeau pe fete, iar părinții mergeau mai în spate.[1]

Băieții făceau și strigături în timpul danțului:

 

Nici cu gându n-am gândit

Că cine m-o ciufului,

Rădăcina st'inului și fata cirdarului.[2]

 

D'e la 14-15 ani méréu feciorii în sat la fete sara. Numa marți și vineri sara nu méréu. Ne înțelejăm 3-4 feciori și mérém la o fată. Acolo ne jucam cărți.

                La bal, fata ne servea cu pancove, ciurigauă. Feciorii duceau horincă sau o litără de vin. Noaptea să puneau tăț la masă și mâncau, beéu, mai jucau on dans, două și méréu acasă.

 

Nunta

 

             Când se mergea în pețit se stabilea când să meargă fata pă videre. Pă videre să mergea ca să se vadă starea băiatului. De multe ori mergeau și să strâca târgul. Pe vremea aia să luau mai mult dup avere.

            Mergeau pă videre înainte cu vreo lună și ceva de a pune data de nuntă. Și să înțelegeau, mergea fata prima dată la băiat. Părinții fetei mergeau prima dată la părinții feciorului. Acolo se stabilea data nunții. Când méré fecioru ”în pețit”, méré cineva apropiat cu el, o rudenie mai în vârstă sau două. Ei îl ajutau să convingă mireasa să se căsătorească cu el. Acolo să beie țuică tot timpu cât stăt'eu la discuții. Era horinca pă masă și închinau. Atunci stabileau când méréu pă vid'ére. Atunci făceau ospăț. S-o tomnit, să zicea.

            La logodnă să făcea on fel de ospăț. Veneau prét'ini, vecini. Când să cununau la primărie zicea că ”s-o pus pă tablă”. ”În pețit” era când méré să ceară fata. Apoi méré și mnireasa ”pă vid'ere” la mnire. Atunci să făcea ospăț, o masă.[3]

            Mai erau care fujéu. Să ducéu de nu mai știau părinții de ei. Să duceau la neamuri în alte sate și stăteau acolo 2-3 zile, o săptămână și apoi veneau și tomneau nunta. Erau nevoiți să stabilească nunta. De obicei, fujéu dacă nu să-nțelejău părințî. Unde nu vroiau părinții, să hotărău tinerii și fujéu. N-o fo mare cinste la cei care fujéu. Pă fată n-o cununa cu balț. Nu-i punea balț pă cap. Sau care erau d'e născut, le țâpa popa în odor. Dacă părințî fetei nu-l vroiau pă băiat sau invers, ba că-i sărac, ba că-i prăpăd'it sau îi bătăuș, atunci fujéu.[4]

            Atunci să-nțălejău tinerii. Când ajunjéu de comun acord că vor să se căsătorească, atunci băiatu se ducea la fată acasă și o cerea de la părinți.

            Apoi méré fata pă vid'ere la fecior. Méréu să vadă despre ce-i vorba că de obicei fetele să ducéu de nurori, că fetele-s ca răt'ițăle, să prind unde le-mplunț.

            Prima dată méré fata pă vid'ere, apoi méré fecioru a pețî și atuncia tot puneau data nunții.

            Méréu câte 6-8 feciori la o fată într-o sară. De ț-o fo drag fecioru, stăteai în t'indă prea mult cu el, mama băté prisnelu: ”O, c-ai șezut pé mult, hai în casă!” De obicei rămâné unu în t'indă cu fata. Când să grăbeau să margă la altă fată, ieșéu mai mulț deodată și acela rămânea în t'indă cu fata.

Ne-nțelejeam: Tu țâi viderea acolo până vin'im și voi viniț dincoace. Făceam rocada, să merem la   2-3 fete într-o sară.

            Erau feciori la care le era ciudă unu pă celălalt și ziceau: ”Tu Mărioară, tu hai după mine, nu méré dup-aista c-aista-i bocotan și-i trebe multă avere, hai după mine și vid'e-i tu cât de bine ț-a hi.” Apoi nu l-am lăsat nici să mă țuce că nu mi-o plăcut.[5]

            Fujéu când părinții nu erau de-acord. Ei, tinerii, să-nțălejău și dacă ori din partea fetei, ori din partea băiatului, nu erau de-acord cu căsătoria, atunci să hotărău să treacă păstă voia părințâlor și fujéu. Erau supărate mamele când fujéu fetele. Îi lăsau pe părinți să se calmeze on pic și veneau înapoi și făceau nuntă.[6]

 

            Chemarea la nuntă

 

Mirele chema fete și feciori la el și îi trimité să ceară la nuntă. Îi trimité și pă sate. Fetele gătau botele, palțauăle cu șteruguri și tot felu. Méréu la rudeniile mirelui. Punéu pălăria pă palțău și ziceau. Nunta să făcea și la mnire și la mnireasă. De obicei să făceau duminica.[7]

Mnirile și mnireasa avéu t'emători aparte. Dacă t'emai 10 t'emători, api t'emai și 10 fet'e să le gat'e bota. Bota ceie era înstruțată cu șt'erguri, cu batiste, cu plant'ici. Bot'ele le duceau la fată. Fetele le gătau într-o zi-două. Chemătoarele gătau bota. După ce se găta nunta, fata ducé bota acasă și o dezgăta într-o săptămână, când avea vreme. Chemătorii méréu cu o săptămână înainte sau cu vo 4-5 zâle înainte de nuntă și anunțau nunta pân sat. Ziceau: ”Să viniț la nuntă la cutare, în data de...”.Când am fost eu mai tânăr, purtau încă opt'inci. Mulți încă erau cu opt'inci.[8]

            Cu o săptămână înainte de nuntă să făceau (împodobeau) palțauăle (bâte ritualice de nuntă cu care chemau chemătorii invitații la nuntă). La noi să făceau cu cocoși, cu floricele de porumb înșirate pă ață și hârtie creponată tăiată pătrățele. Puneau panglici și la capăt era un buchet de baniță și busuioc, în hârtie creponată. Umblau chemătorii, doi băieți, din casă în casă, cu palțauăle în mână, să cheme la nuntă cu o poezie.[9]

                        La streașina căsî, să punea, vara, frunză d'e stejar. Să punea la porți. Să făcea poartă de intrare cu frunză d'e stejar. Iarna să făcea din brad.

 

Nunta propriu – zisă

 

            Cam duminica se făcea nunta. Zua era nuntă cu tătă lumea. Sara feciorii și fetele se duceau acasă. Numa cei căsătoriți méréu sara. Bărbatu ducea o sticlă d'e țuică și femeia o farfurie cu pancove, ciurigauă. Și era muzică, erau țigani din Mogoșești, din Satulung. Cam 4 erau: primaș, bas, contrabas, gordonă, câteodată era și acordeon.

            De obicei la mnire era zua nunta, la mnireasă noaptea sau invers. Nunta se făcea în șură. Iarna se făceau mai multe nunți. Se făceau și vara, numai în post nu se fac.

 

            Înainte cu o săptămână de nuntă, să ducea mobila cu ștraful la casa mirelui. Să urcau două, tri fete pă șstraf, cu haine și mobilă și iuièu:

 
 

Câte haine îs aci

La trei fete o putut fi,

Da noi le-am dat la una,

Că i-o fo bună mâna

Și la iè și la mă-sa.[10]

 

Când méré după mireasă, să duceau cu carăle înstruțate și cu caii înstruțați. Iarna mergeam cu sănii, iar vara cu caru. Erau câte 5-6-10 căruță. Oamenii stăteau în căruțe cum stau azi în mașini. Care de care cu caii mai împodobiți. Într-o căruță era mirele, altă căruță cu nașii și altele cu nuntași. Era exact ca și alaiul ăsta de mașini pe care-l vedem astăzi. Fiecare căruță era condusă de un sechereș (din magh.=căruțaș). Pă drum să dădeau de-a-ntrecerea cu caii, cu căruțele, care merg mai tare.[11] Când mergeau la biserică, mnirile mergea primul și mireasa după aia. Mnirile aștepta mnireasa în curt'ea bisericii. Când s-apropt'iéu, să ziceau niște strigături, care face primu pas. Mnireasa aștepta să margă mnirile cătă ié și mnirile la fel. Mirele era însoțit de două chemătoare. Erau foarte zgârciți la pașii ăștia de apropiere. Când se apropiau, se sărutau și intrau în biserică.

     

Iuiesc că îndrăznesc,

Gura nu mi-o șinălesc

Cea frumoasă nu să-ndură,

Că s-a sfârtica la gură.

Da să-nduresă cât de bine

Că-i mai hâdă ca și mine.

 

 

De-aș fi proastă pă cum hâdă,

M-ar mâna frumoasa-n ciurdă

Da noroc că-s mai drăgoasă

Și o mâi pă cea frumoasă.

 

Strigătura mere așè,

Cine-i prost, s-a mânie,

Cine-i ocâș a tăcea.

 

De-aș fi proastă pă cum hâdă

M-ar mâna cu mă-sa-n ciurdă

Da noroc că-s drăgăstoasă

Ș-o mâi eu pă cea frumoasă.

 

Taci din gură adadură,

Că-ți tremură dinții-n gură,

Ca paru la fârcitură.

 

Șezi leliță pă ciutruci (buturugă)

Pân-a avè și dracu prunci

Ș-a veni feciorul lui

Și îi fi nora dracului.

 

Oare unde ne-om opri

La casa crescută-n iarbă,

La oamenii cei de treabă,

La căsuța cea din vie,

La uaminii cei dintâie.

 

 

Tăt p-ai, p-aci, p-ai,

Oare unde ne-om opri?

La căsuța cea din iarbă,

La oamenii cei de treabă,

La căsuța cea din die

La uaminii de omenie.

 

 

Noi merem după mireasă,

De om afla-o somnoroasă

Om lăsa la mă-sa acasă.

 

 

De știem câți îți vini

7 câni am vrut beli,

7 câni și 7 mâță

V-am fi săturat de piță.

 

 

Iui-aș iui

Da-i aicia oaricine

Și m-a spune cătă soacra

Că mi-i gura ca și toaca.

Și mi-a scoate hulă rea

Și mă term că nu m-a vrea.

 

 

Mireasă, mirele tău,

Poate fi solgă bdirău,

Da pă care l-ai lăsat

Poate fi porcar la sat.

Nici porcar nu poate hi

Cu zdiciu nu știi pocni.

 

Cerutu mniresî

 

            Starea civilă nu să făcea deodată cu nunta. Să făcea înainte cu 2 săptămâni. Prima dată méréu după nănașii cei mari. Când ajunjem la nănași, ziceam: Noroc! Noroc să deie Dumnezo!

 

 

Onorată adunare,

Vă rog on pic de ascultare

De la mic până la mare

C-a nost tânăr împărat

D'imineață s-o sculat

Cred că v-o dat de știre

Preacinstitul nostru mire,

Și cred că v-o dat de veste

Că azi să căsătorește.

Ca la orice cununie

Așă trebuie să hie

Doi sau patru nași anume

Trebuie ca să îi cunune.

De aceea m-aș ruga

Nașule de dumneata

Și de soția dumitale

Adică de nănașa cé mare

Să faceți bine să poftiți

Că bine nimeriți

Nimeriți la băuturi

Și la mesă cu fripturi,

Pe mese cupe cu vin

Și cu toții să trăim.

Să trăiască nașu mare

Cu soția dumisale

Să trăiț și iștialalți

Dumneavoastră iubiți frați

Să trăiască-al nostru mire

Cu mireasa-n fericire.

Noroc să le deie Dumnezău.

 

 

Să servește câte-on pahar de băutură. Apoi ne ducém cu nănașii la mire. Apoi mérém după nănașii mniresî. Ziceam la fel. Când am cerut mirele, am zâs:

 

 

Onorată adunare,

Vă rog on pic de ascultare

De la mic până la mare.

C-a-nost tânăr crăișor

Plin de pară și de dor

Dimineață s-o sculat,

Fața albă o spălat,

Lui Dumnezo s-o rugat.

De ce s-o rugat, i-o dat

Zî de bucurie, taină de căsătorie.

Crai nou cinstit și iubit,

Iată timpul ț-o sosât

Să t'e leși d'e feciorie

Și să meri la cununie.

O, ce fecior diezmerdat,

Tu și jocu l-ai lăsat

Pântru-o fată-nstrăinată

Ai gândit că n-a hi alta.

Fete de-aieste-or mai hi,

Fața ți s-a veșteji.

Ié-ți tu mire rămas bun

D'e la colbu de pe drum

Că în veci nu li-i călca,

În șezători nu-i umbla,

Nici la joc duminica.

Nici nu-i călca rât cu flori,

Nici nu-i merge-n șezători

Unde-s fete și feciori.

Vin d'in vie nu-i mai bea

Pret'ini buni nu-i mai avea.

Méré fecioru cu caru

Să-și aducă lui amaru

Păst-on an sau păstă doi

Duce-ar amaru-napoi

Duce-l-ar, dar nu mai poate

C-o jurat până la moarte.

Ié-ți tu mire rămas bun

De la frunza de alun,

De l-al tău tătucă bun.

De la frunza d'in cunună

De la a ta mămică bună

Care mult în brață te-o purtat

Și de rele te-o scăpat.

Dă-i o dulce sărutare

Și te roagă de iertare

Și frumos le mulțumește

Pentru că te-o putut crește.

Dar înainte de plecare,

Cereți binecuvântare

Că vei fi mai iertător

Și acum și-n viitor

Și în ceasu de-ajutor.

Ié-ți tu mire rămas bun

D'e la iubiții tăi bunici

Care îs prezenți aici.

Ié-ți tu mire rămas bun

De la iubiții tăi frați

Că rămân cam supărați

Că azi de ei te desparți.

Când laolaltă ați stat

V-ați bătut și v-ați certat

Și iară v-ați împăcat

Iar acuma la a ta pronire,

Dă-le câte-o mulțumire.

Iar cinstită soacră mare

Sănătate dumitale

Sărută-ți fiul iubit

Că fecior nu-l vezi mai mult.

Socru mare, ca părinte,

Ce-ți iubești fiul fierbinte,

Ziceți ca fericită să-i fie

Scumpa lui căsătorie.

Mergem cu oaste aleasă

După scumpa lui mireasă.

Noi mergem cu toți voioși,

Să vă găsim sănătoși.

Și c-on struț de busuioc

Să aibă mnirile noroc.

Și c-on struț de nintă creață

Să aibă socrii mari viață.

Noi cu câte știm,

Cu atâtea ne mulțumim

Și nimică nu poftim.

Decât on pahar de vin

La mnire ca să-i închin.

Și dac-a hi d'e pălincă,

Cred că nu ne-a hi nimnică.

Și acum să zicem cu toții la un loc

Să-i dea Dumnezău Sfântu fericire și noroc.

 

 

Apoi să ciocnește cu mnirile, cu nănașii, cu socrii cei mari, cu toți nuntașii. Muzica începe să cânte marșu cel frumos. Apoi ne îndreptăm cu alaiu spre mireasă. Ajungem la mireasă acasă. Acolo muzica cântă marșu. Mai demult să făcea ”mescioara” la mire acasă, înainte de-a intra la masă. În fața șurii se făcea mescioara. La mireasă acasă ziceam:

 

 

Onorată adunare,

Rog un pic de ascultare

De la mic până la mare.

Unde este-on socru mic și-o soacră mică

Și o tânără mireasă

Ce-o vedem aici de față

Dumnezău Sfântu să-i trăiască.

Frunzuliță mândră creață

Sâmbătă d'e dimineață

Mândru soare-o răsărit

Dar mândra nu s-o ivit.

Ea frumos s-a-mpodobit

Tot cu haine de arjint.

Și-a nost tânăr crăișor

Plin de pară și de dor

D'imineață s-o sculat

Față albă o spălat

Lui Dumnezo s-o rugat.

De ce s-o rugat, i-o dat,

I-o dat zî d'e bucurie,

Taină de căsătorie.

Mnireasă, dragă mnireasă,

Te-aș pofti mai lângă masă

Să-ți spun 2-3 cuvinte

De jele și dor fierbint'e.

Vremea-i scurtă și mai scurtă

Asta zî îi mai trecută.

Plânje fiică, lacrămi varsă,

Că azi pleci din astă casă

Și astăzi o dată cu tine

Să mărită și-al tău bine.

Binele ce l-ai avut

N-o să-l ai în veci mai mult.

Gată-te mireasă bine

C-amu-am vin'it după t'ine,

Gată-t'e și t'e mândrește,

Plânje și te năcăjește

Căci copilă când erai

Nicio grijă nu aveai

Decât batista ți-o spălai

Buzele le rumineai.

Acum plânje mniresucă

Că în loc d'e joc și salbă

Îi purta o zadie neagră

Și la nime nu-i hi dragă.

Ié-ți mireasă zua bună

De la soare, de la lună,

De la a ta măicuță bună.

Care mult în brațe te-o purtat

Și de rele te-o scăpat.

De la iarba de sub prag,

De la al tău tătucă drag

Le dă dulce sărutare

Și t'e roagă de iertare.

Și frumos le mulțumește

Pentru că te-o putut crește.

Dar nainte de plecare

Cere-ți binecuvântare

Că vei fi mai iertătoare

Și acum și-n viitor

Și-n ceasul d'e ajutor.

Ié-ți mireasă zua bună

Nu gândi că zâc tot glumă,

D'e la unchi, d'e la mătuși

Că îndată ieși pe uși

De la fie de cărăjele

D'e la veri și de la vere

Că nu-i mai fet'i cu ele.

D'e la fie de lămâiță,

D'e la fete fecioriță

Care-s de-a ta măsuriță

De la fie de busuioc

De la feciorii din joc.

Nu ț-or veni sara-n sat

Nici zua să meri la dans

Te-ai grăbit la măritat

Ca floarea la scuturat

Da floarea mai înflorește-o dată,

Da tu altu nu ești fată.

Cât'e flori le-ai răsăd'it

Tăt'e azi s-au veștejât.

Cât'e flori le-ai sămânat

Tăt'e astăz s-o uscat

Creșteț flori ca gardurile

Și-astupați prilazurile

Și la mine gândurile

Iaca-mi ieu și iertăciune

Gândești că mă duc la funie.

D'e la frați, d'e la surori,

D'e la grădina cu flori

Gând'ești că mă duc să mori.

Ié-ți mireasă zua bună

D'e la măicuța ta iubită

Că o văd cam necăjită.

Iar de crezi că-ți pare rău,

Vorbesc io în locu tău.

Știi măicuță cum lucrai

D'e min'e t'e îngrijeai,

Cum lucrai ziua și noaptea

Ca să hiu și eu ca alta

D'e frumoasă și d'e gata.

Iar acum la a mea pornire,

Eu îți dau o mulțumire

Apleacă-te și mă sărută,

Măiculița mea cea scumpă

Că altu pân casă nu ț-oi umbla

Numai la zâle mari

Și atunci numa de-oi putea.

Străinu nu te-a lăsa

Că bărbatu nu țî frate

Să gândești că nu te-a bat'e,

Nici soacră-ta nu ți-i mamă

Să baje pă t'ine samă.

Foaie verde mărăcine,

Gată-t'e mnireasă bine,

Gată-te că ceasu vine,

Vine ceas d'e bucurie

Și de mărs la cununie,

Und'e cu mire cu tot,

Înainte de preot

Veți îngenunchia amândoi

Și v-a da dar peste voi

Și vă veți întoarce acasă

El mnire și tu mireasă

Și veți trăi în bine și-an rău

Cum v-a ajuta Dumnezău.

Iar onorată adunare,

Să zicem într-un cuvânt

Craii cei noi să-nflorească,

Onoarea li să mărească

Și la mulți ani să trăiască.

Noi cu câte știm,

Cu atâtea ne mulțumim

Și nemnică nu poftim

Decât on pahar de vin

La mnireasă să-i închin.

Și dac-a hi d'e pălincă

Cred că nu i-a hi nimnică

Și acuma noi d'e mână te-om lua

Și la mire te-om da

Cu care t'i-i cununa.

Noroc să le deie Dumnezo.

 

Cu toate aieste mireasa își lua rămas bun d'e la părinți, frați, surori, unchi, mătuși, veri, verișoare. Se duc la cununie. La mnire când méréu, era o meșcioară pregătită cu un colac, un blid în care puneau grâu, o găleată cu apă. Erau doi t'emători care ziceau:

 

 

Ce saltă, ce veselie,

Ce lucru poate să hie?!

Ce stați aicia adunați

Dumneavoaste iubiți frați?!

Trei luni sunt d'e când venim

Ne uităm și nu dorim

Dar așe lucruri gătite

Încă nu ne-o fost ivite

Afară feciori jucând

În casă fet'e plângând.

Însă plâng cu desfătare

Tocmai ca la un haț mare

Unii cu unii învingând

Cujetă înt-a lor gând.

Noi vedem poarta legată

Lângă ie e multă gloată.

Poarta-i legată cu paie

Gloata-n cap stă să ne saie.

D-apoi drept aceie vă rugăm

Și sfat sănătos vă dăm

Să fiți cu noi buni și blânzi

Că noi nu suntem flămânzi,

Nici nu ne t'emem de voi

Măcar suntem numai doi

Că vi-i gloata minunată

Cu fel d'e gătire armată

Și a noastă mai încet

Vin'e înapoi tot drept

Tot cu puști și cu pistoale

Mai mulți cu mâinile goale.

Noi prin codri am umblat

Prin poieni frumoasă, dumbrăvi răcoroasă.

Când fu la loc de mijloc,

Stătu toată oastea-n loc

C-am dat de-o urmă de fiară.

Unii ziceau că-i urmă de zână

Să hie-a-mpăratului cunună.

Până la urmă-am aflat

Că-i urmă de căprioară

Să fie-a-mpăratului soțioară.

Iar nunu cel mare

Cu grija-n spinare,

Călare pe-un cal,

Ca pe-un dicipal,

Să răd'ică-n scări

Și să umflă-n nări

Și vă cură ochii roată

Păstă oșt'irea lui toată.

Și când încoace privea,

El văzu o floricea

Și văzând că nu crește, că nu rod'ește

Și nici locu nu-i priește,

Ne-a ales pe noi doi voinici

Cu caii bine hrăniți,

La patru picioare potcod'iți

Și ne-o dat drumu-nainte

Să călătorim fierbinte.

Noi am venit din țara de sus, dinspre apus,

Până d'iganii potcovele și le-o pt'ierdut.

Și-au vin'it până-n acest capăt de sat,

Colo-n Iadără und'e este-on pom strâcat

S-o rupt o podea cu mine

Și căzui fără rușine

Până nașii ne-o aflat,

Urma ni s-o astupat.

Și-am umblat din loc în loc

Până-n acest loc unde este-a nost noroc.

 

 

Noi vid'em vin'ind din casă

O grămadă cu mâinile ridicate

Tăț cu gurile fript'e d'e săt'e.

Noi ăștia cu mâinile ridicate

N'e temem d'e ăștia d'e pângă păret'e

Cu gurile fripte de săt'e

Că ne-or mânca iepele toate.

Și iepele-s a făta

Și-i mânca și dumneata.

 

Așa le spuneam la ceia din partea miresei. Atunci ăia dădeau replică. Zâceau:

 

 

Rotă, rotă pângă masă

Să iasă rău din casă

Să se baje binele

O dată cu mnirele.

 

 

Apoi înconjurau meșcioara. Ăștia de pe marjine aruncau grâu și fetele chiuiau mereu și de mireasă și de mire. Socrul cel mare îi aștepta c-o litără d'e horincă în mână, soacra cea mare cu on blid de turte. Și apoi să zice:

 

 

Ce umblați, ce căutați,

Vreți ca sama să ne dați

C-ați venit tocmai pe jos

Până ce-ați dat d'e mninos.

Numa că noi suntem înțelegători

Și vă vom da ajutori

Că noi aicia avem d'e toate

Cele mai bune bucate

Ce stau gata preparat'e.

Preparat'e foarte bine

Cu tot felu d'e legume

Ardei, morcovi și cu ceapă

D'e îți lasă gura apă.

Muzică mai este încă

Ce stă gata să vă zâcă.

Aici îi viață ca și-n rai

Orice la îndemână ai.

Numa este-on pic de bai

Ca să știți de-a bună samă

C-aici este-o mică vamă.

Vama dacă îți plăti

Înăuntru v-om slobozî

Și v-om da tot ce-ți pofti

Așă că stimați conducători de oști

D'e vreți să hiți oaspețî noșt'i

Băgaț mâna-n buzunare

Și scoateți ceva parale.

De nu-ți băga mâna-n jeb

Îți cam înghiți în sec.

Eu vă spui așă să știți

Că și noi sunt'em hotărâți

Că și-a noastă oaste-i numeroasă

Și îți face cale-ntoarsă.

Iar de cumva nu sunteți lămuriți

Că cu ce veți fi serviți

Vă dau și să cuștuliți.

Ș-apoi după cum îi dat'ina,

Io acum v-oi înt'ina

Să trăiț cu mnic, cu mare,

Să aveți poftă d'e mâncare.

 

 

Apoi înt'inăm și le spun la nași iară:

 

 

Aș mai zice vorba ceie

Trece-vă mai rău costreia

C-apoi dad'e ni-ți plăt'i

Până ce-a hi una, alta

V-oi da câte-o gură de horincă

Să vă umble pân burtică .

Ș-apoi să trăiești naș mare,

Înt'ina-oi dumnitale,

Dumnezo să t'e trăiască

Și de rău să t'e ferească

Și când te-om cota

Să n-avem d'e und'e t'e lua.

 

Când merg după nănași:

 

Aiești-as nănași, nănași

I-am adus din Făgăraș

Nu i-am adus de făloși

I-am adus c-o fo bănoși.

 

 

Aiești-as nănași, nănași

I-am adus din Făgăraș

Nu i-am adus de făloși

I-am ales c-o fo frumoși.

 

 

La nănașa sub fustiță

Este-un pui de veveriță

Nănașu cu pușculița

Dă să-mpuște veverița.

 

 

La nănașa-ntre pticioare

Este o oală cu unsoare

Nănașu de a griji

Tătă vara a pârgăli.

 

 

La nănașu sub coteț

Este o boaje de cureti

Nănașu s-o făcut țap

Ș-o luat bojoiu-n (broazbă, căpățână) cap.

 

 

Nănașu ce minte are

Ar sări pă dumneatale.

 

 

Nănașa-i cu haine nouă

Și le-o cumpărat pă ouă

Nănașa-i cu haine verzi

Le-o cumpărat pă bureți.

 

 

            Când ne-am dus la biserică aicia înainte, peste față. Și mirele o trebuit să-mi ridice balțul, să mă sărute, în fața bisericii. Doi tineri duceau mireasa, pe jos, până la biserică și am mers așa cu balțu pă față ca și calu cu obloane.

 

 

 

           

            În drum spre cununie:

 

Trecem podu nisipos

Cu mirele cel frumos

Trecem valea nisipoasă

Cu mireasa cea frumoasă.

 

           

În Pribilești îs feciorii

Ca și-n Vicea dibolii

În Pribilești îs fetile

Ca în Vicea iepile.

 

 

Primă rozosină-n cui

Fată ca și mine nu-i

La obraz îș ca ruja

M-oi țuca cu cine-oi.

 

 

La obraz îs ca ș-o floare

Badea după mine moare.

 

Nu-ți hlizi bade dințî

Că s-or spărie sfințî

Că te-ai mai hlizit o dată

Ș-o fo sfințî să să bată.

 

 

Ai de mine hâdu ești

Nu te-aș țuca să-mi plătești

Să-mi dai vaca din poiată

Nu te-aș țuca bade odată.

 

 

 

Iui-aș iui,

Da mi-i aici drăguțu

Și mi-o făcut cu otiu

Să nu iuiesc altu.

Căsă teme c-oi muri

Și ca mine n-a mai fi.

 

 

Tu, mireasă logodită

Spânzură-te de-o rătită,

De-a hi bine spânzurată,

A fi bine măritată.

 

 

Tu, mireasă, fătu meu,

Fă-i tu la mirele tău,

Scăunaș cu tri pticioare,

Să nu margă-n șezătoare,

La căsuța cea din die,

La drăguța cea dintâie.

 

 

            Cam două ore avea loc acest schimb de replici, mergând spre casa miresei și spre cununie.

            Când intrau în biserică la cununie strigau:

 

 

                                                               Ieși afară domn părinte

Ie-ți în mână o cărticică

Și cunună o floricică

Ie-ți în mână un patrafir

Și cunună-un un trandafir.

 

 

            Când ieșeu de la cununie, numa feciorii, t'emătorii, ieșeau înainte mnirilor. Apoi la mnireasă i se punea o pălărie, un clop, și strigau:

 

 

Mniresa noastă-i cu clop,

Deie-i Dumnezo noroc!

 

 

            Asta s-o făcut dintotdeauna. Astfel o făcea pe femeie egala bărbatului, e ca și cum i-ar da un pic de putere înspre bărbat, în familie.[12] Când ies de la cununie mai strigă:

 

 

Pă din jos de biserică

Mândră rouă să rădică

Și roua s-o scuturat

Mniroii s-o cununat.

 

 

 

 

Banii de la nănași, îi bag în buzunar, aceia-s la mnicinos, ciocnesc acolo mnirii, sparg paharăle. La intrare așteaptă soacra cea mare, soacra ceie mnică cu turt'ele. Apoi să intră în cămin. Să așază lumea la masă și se face deschiderea de masă. Înaint'e de rugăciune zic:

 

 

 

Stimați nuntași, câți chemați, câți nechemați

Câți din dragoste frățască

Ați venit la această casă

Faceți bine și iertați

Și pe mine m-ascultați.

Preacinstiți nuntași frumoși,

Drept credincioși în Cristos,

Când ne-o zidit pă Pământ,

Ne-o dat poruncă Domnu Sfânt

Fără care nu să poate

Pă sub cer a să străbate

Să ne rugăm cu credință

Chiar și după trebuință.

Și ne-o mai zâs cu cuvântu

Creșt'eț și vă înmulțiți

Și moșteniți pământul.

Șapte taine ne-o lăsat Domnu din cer Preaînalt

Ce trebuie respectate de la naștere la moarte.

Ca să nu lunjesc mult masa

Am să trec direct la-a șasea,

Precum toată lumea știe

Este sfânta cununie

Cea mai mare bucurie

Pentru cei ce-o săvârșesc

Și cei care-i însoțesc

Dar să ne gândim așa

Că e și penultima

A șăptea frățioare

Îi cu semne de-ntrebare

De aceea să ne gândim

Până ce încă trăim

Ca să facem fapte bune

Până ce trăim în lume

Și s-avem exemplu sfințî

Și să ne iubim părințî

S-aducem copii pă lume

Să-i învățăm lucruri bune

Și să fim cu cumpătare

La băut și la mâncare.

Dup-aceste-nvățăminte

Am să trec la amănunte

Socrii mici și socrii mari,

Oameni harnici, gospodari

Care zic așe prin mine

Tot aceea ce v-oi spune

Fără ca să ne dăm seama

Uite c-o sosât și vremea

Ca ale noastre vlăstare

Să ne ceară binecuvântare

Ș-apoi după obicei,

Nunta să le-o facem noi.

Că părințî s-o aprobat

Soli pân sat'e o mânat

Și la nuntă o chemat

Și-o umblat din casă-n casă

Că așe-i nunta frumoasă.

Tuturor ce ați venit

Vă urăm un bun sosit.

Și v-aducem mulțumire

Și vrem să vă sâmțâț bine.

Mai dorim ca cei veniți

Sî fie bine serviți

Cu mâncări, cu băuturi,

Cântece și cu dansuri.

Ei, până-aicia tăt'e-s bune

Dar am și eu de-a vă spune

Socri mari ne-o făcut sămn

Că io nu prea să vă-ndemn.

De aceie stimați nuntași

Cu frumosu să mâncaț

Să nu vă intoxicați.

La băut nu vă-avântați

Să nu vă paralizați

Că mai vezi cât'e unu frățioare

Gând'eșt'i că n-are pt'icioare

Beți puțân și mai mâncaț

Numa nu vă îmbătați

Că așă nu să cad'e

Până zici la d'ibol bade.

Ori cum să-ntâmplă de-obicei

Să te ducă-acasă trei,

O să ajungi înt-on hal

De la nuntă la spital

Iar mai bine să vă spui

D'in sfatu medicului

Ca să nu vă-ntoxicați,

Carne de porc nu mâncați.

Mai bine o contractați.

Apoi carne de d'ițăl

Să zice că chiar defel

Să nu căpătați ulcer.

Să vid'eți de la găină,

Doctorii zic că numa supa-i bună

D-apoi io încă-oi zâce

Carnea cine s-o mănânce

Și mai zâc că le-a hi dor

Să le-o dăm la dumnealor.

Să vedeți și să credeți

Mai sunt doctori și glumeți

Care zic așa în glumă

Horinca deloc nu-i bună

Că d'inu face acid,

Berea t'e pune la zid.

Tare-aș vrea să mă conving

Dânșii fac ori numai zic

Că io cu pălinca am constatat

C-aș hi tare supărat,

N-aș avé spor la mâncat.

Da nu băută așé,

Până ce-om muri de ié.

Băută trebe a știi

Așă cum zic Petreușii,

Nu cum zice Angela Buciu

Să o beu numa cu sfertu

De-mi aduc aminte bine

Câte-on fărtai și mai bine.

Și că asta-ar hi măsură

Cam d'e batic, nu d'e căciulă.

Și mereu el ne tot spune

De verdețuri, de legume

Că acele-s tare bune.

Să mâncăm spanac cu caru

Să te-ngrași ca marinaru

Cum îl vedem mai de-obicei

De-i mai zice și Pompei.

Io nu zâc că nu sunt bune

Da nu niște soburi d'e găină

Învârt'it'e pân smântână.

Numai aieste d'in păcate,

Aieste-s contraindicate

Apoi cu spanac și cu verd'eață

La cord nu prea faci față.

Mai este câte unu

Are ce are cu tutunu

Ba că îi dăunător

Și t'e curăță ușor.

Aici mă abții și io

Când zice la radio

Da când îi vedem în televizor

Îi vedem cu capu-n nor

Numai au ca argument

Că fumează numai Kent

Și că îi mai consistent.

Medicul ne sfătuiește

Să mâncăm carne d'e peșt'e

Că de-aceie să găsăște

Și că aceie conține tare mult'e proteine

Și o groază de vitamine.

Io v-oi spune adevărul

După pește crește părul

Și asta ca să știe

Aceia care au chelie

Să mănânce numa pește,

Până păru iar le-a crește.

Iar acum, stimați nuntași

Ca la orice adunare,

Nuntă ori ospăț mai mare

Trebe-on pic de-organizare.

La primire, prezentare, servire și colectare

Și ca la nuntă să hie cât mai multă veselie.

De-aceia trebuie anume,

Mincinos cum i se spune

Să organizeze bine.

Ș-apoi cred că ați ghicit

Că pe mine m-o găsit

În mai mic io de statură,

Da-s al dracului de gură.

Vă v-oi spune rele, bune,

Numai să vă sâmțâț bine

Începând cu rugăciuni,

Poveșt'i, glume și minciuni.

Ce să vă mai spun acuma

Eu cred că cunoașteți gluma.

Uite acuma, așadar, am să-ncep oficial.

Aș începe prin a spune

Treaba ca să meargă bine

Orice lucru-n astă lume

Începe cu-o rugăciune,

Tatăl nostru, cum să spune.

Iar acuma am o rugare,

Dacă nu-i cu supărare

Să vă sculați în picioare

Ca să zicem fiecare. (Se zice Tatăl nostru)

Și acuma dacă toată lumea-i în picioare,

Am să dau bunecuvântarea:

Doamne, Isuse Cristoase, Fiul lui Dumnezeu

Caută din sfânt lăcașul Tău

Și bnecuvintează mâncarea,

Băutura și pe toți nuntașii aceștia

Că bun și iubitor de oameni ești

Și toate le-mplinești.

Mai rugăm pe bunul Dumnezău

Să trimită darul Său.

Acel dar dumnezeiesc și sfânt

Ș-aici la noi pe pământ

Care cuprinde anume dragoste și-nțelepciune

Pentru cei ce se unesc

Și în viață azi pornesc.

Dacă-i toată lumea-n picioare

Eu cred că m-am gândit bine

Și sunteți de-acord cu mine

Să le urăm fericire la mnireasă și la mnire.

Visăle li să-mplinească

Și la multi ani să trăiască!

Toată lumea împreună

La mulți ani și voie bună!

La mulți ani și mult noroc

Și la anul un boboc.

Umpleți paharăle și hai să cântăm cu toții

Tradiționalul la mulți ani!

 

 

 

Când se fac prezentările mirilor:

 

 

Stimați nuntași,

Am să fac o prezentare

Ca să știe fiecare

Cine-i socru mic și socru mare,

Mnireasa și mnirile,

Nănașii și starostele,

Muzica, bucătăreasa

Și cei care servesc masa.

Și-acum cred c-așa-i cinstit și drept

De la mire să încep.

Un băiat cum nu găsești

De-aici până-n București.

Meseria lui frumoasă

Și cei 7 ani de-acasă.

Este cinste pentru el

La întreaga familie.

Ca să știți de-a bună sama

Că pă el............îl cheamă.

Iar acum am o rugare

Să să scoale în pt'icioare

Să-l vedeți cât îi de mare.

Că aceie am vrut să vă spui

El o vrut să aibă marfa lui

Așă după cum vid'eți

O-ntâmpinat greutăți

Și să știți că nu cu alții

Chiar tocmai cu părinții.

Dacă lupta o-nceput,

O-nceput așă să spună

Mamă dragă, ești cam bătrână

Și n-ai nicio îndemână

Nu mai știi bine spăla,

Nu mai poți bine călca,

Ți-ar trebui cineva

Care mult te-ar ajuta.

Ș-apoi iară vă spui adevărat

Mi-i cam urât sângur în pat

Și m-aș sâmțî mult mai bine

De-aș avé pă oarecine.

Vă dați seama acei părinți

Cât o fo de necăjiți.

Deși i-o cuprins fiori,

O fost înțelegători

Și uită-te că n-o mai lunjit multă vorbă

Și s-o apucat de treabă.

Îi vedeți aici prezenți

S-o pregătit de ospăț.

Ei, acum o mireasă ca o zână

Și pă mâna ei stăpână.

Meseria ei frumoasă

Și cei 7 ani de-acasă

Este cinste pentru ea,

La întreagă familia.

Ca să știți de bună samă

Că pă ié .................o cheamă.

Am o rugare,

Să se scoale în picioare

S-o vid'eți cât îi de mare.

Aplauze pentru mireasă

Că-i tinerică și frumoasă

Că o ai tăt țâne în casă.

O ai culca, o ai legăna

Și de lucru nu i-ai da,

Numa să steie culcată

Și să-i placă legănată.

Ca să știți părerea mea,

Sunt sigur că i-a plăcea.

Că și io m-am întrebat

Oare ce o apucat

Că s-o grăbit la măritat?!

Părințî s-o străduit

Și i-o dat tot ce o poftit

Dar de-on pic de vreme-ncoace

Mofturi o-nceput a face

Să vă spui de necrezut,

Chiar nimnic nu i-o plăcut

Să vă spui absolut totul

Mai cu seamă așt'ernutul

Să tăt face-n pat cârlig

Și tăt zâce că i-i frig.

Da și-o luat inima-n dinți

Și-o zâs cătă-a ei părinți

Dragi părinți, ce credeți,

Că oi durni tăt sângură?

Vă dați sama-acei părinț

Cât o fo de necăjiți?!

Deși i-o trecut fiori,

O fost înțelegători

Și uită-te că în sfârșit

O vedeți acolo stând

Lângă a ei iubit

Pe care mult și l-o dorit

Acuma nu i-a mai hi frig,

Nici n-a mai durni cârlig.

Noi zâcem ca să trăiască

Sperăm..........s-o-ncălzească.

Să trăiescă-n fericire

Lângă al ei iubit mire.

Și-acum să continuăm,

Socrii mari să-i prezentăm.

Familia..........cu..........a lui soție

Să trăiescă ani 1000.

Aplauze pentru socrii cei mari.

Ăsta de meserie-i veterinar

Îi dai injecția și apa,

Doru dă numa cu țapa

Și uite ciubucu-i gata.

Formația noastră vă dorește

Să petreceți ca-n poveste.

Ei o să să străduiască

Pă toți să vă-nveselească.

Vă rugăm s-aveți răbdare

Vor cânta pentru fiecare.

Modesta noastră formație

Compusă din Ion,

Zâce că îi mare domn,

La vioară Horia Augustin

Cântă cu ié și în st'ini.

La baterie numa cine știe

Bat'e doar de-on pt'ic de vreme

Și-o stricat on car d'e lemne.

Io pă tăț i-am prezentat

Chiar și amănunte-am dat

Să vid'eți bucătăreasa

Dintre tăt'e-i mai frumoasă,

Face prăjituri, plăcinte,

Tăt cu șurțu dinainte.

Io mă mir cum are vreme

Că-i tăt la nunți și la pomene

Ca să știți de-a bună samă

Că pă ié .........o cheamă.

Și uită-te, în sfârșit,

Să vă spun ce-o pregătit:

Chifteluțe cu ardei, umplutură cu mujdei,

Șnițele, brânză, măsline, pregătite foarte bine.

Apoi niște varză călită cu cârnaț

Cât îți putea să mâncați.

Niște supică bună de găină

O zâs că s-a strădui fierbint'e ni o-a servi

Apoi niște friptură,

Lângă ié cu garnitură,

Cu armătură dacă vreți

Din felii de castraveți.

Drept aceie după care

Ne va servi niște sarmale.

Câte 4 sărmăluță ca și pumnu d'e mnicuță.

La urmă să dăm cu vinu

Să facem ca lumea plinu.

Toate aceste preparat'e

Cu grijă condimentate

Numai bine de-amintit

Pentru cei ce țin regim.

Dar ca să nu fiu indiscret,

Eu vă spui să dați pă tăt.

Io pă tăți i-am prezentat

Chiar și amănunte-am dat.

Tot așa și despre mine

Tot realitatea-oi spune.

N-am fost sigur c-am să pot

Ca să bat atât din cioc

Cineva așă mi-o spus

Mă nu-i vorbă-a hi frumos.

Atunci îi bat'e tu din cioc,

Când oi fi și io preot.

Asta m-o enervat

Și în sfârșit i-am arătat

L-am făcut d'e recunoaște

Că el îi popă la broaște.

D-apoi asta ca și asta,

Da ce-am pățit cu nevasta

Că s-o apucat de plâns

Și să vid'eți ce ne-o zâs.

Ai copt'ii și ești părint'e

Și n-ai nicion pt'ic de mint'e.

Eu încă asta-am știut

Că nici tata n-o avut,

Că de-aici am priceput

Că io nu-s din împrumut

Apoi ia că tăt'e o trecut

Mintea la cap i-o vin'it

În tătă sâmbăta mă trimite să cânt.

 

 

Sau ziceam:

 

 

Io-s Ionu lui Dumitru

Mult mi-o ars horinca gâtu

Am on tractoraș cam greu

D'in 500, 4 beu.

 

 

 

Înainte de răspuns ziceam:

 

 

Stimați nuntași,

Care-aici participați

Cu dragoste și respect

Pentru cei ce se unesc

Și-ați vin'it în număr mare

La această sărbătoare.

După câte-am constatat

Să vă spun ce am aflat:

Că vă simțiți foarte bine

Lângă mireasă și mire

Am aflat că sunteți foarte mulțumiți

De felul cum ați fost primiți

Și până acum serviți

Am aflat că mai doriți

Pă miri ca să-i răsplătiți

Cu daruri tradiționale

Adusă de fiecare

Uite așă după tradiție.

Eu v-oi sta la dispoziție

Pentru-a lua și a preda

Ceea ce dumneavoaste îți da.

Dar vă rugăm s-aveți răbdare

C-om trece pe la fiecare.

Ei și-acum timpul o sosât

Nașii mari să vi-i prezint.

V-oi prezânta mnitenaș

4 perechi de nănași

Că zice de-a bună samă

Parc-ar hi făcuți de-o mamă

De harnici și de frumoși,

De-mbrăcați și de bănoși.

D-apoi să vid'eți ce mai nănașe

Tinere și drăgălașe

Că mort să hi de jumătate,

Nu te-ai traje la o parte

Că te-ndeamnă la păcate.

Vă prezânt precum vă spui

Cine-s nașii mnirelui.

Uite-acum pă prim plan

Este........................[13]

 

 

 

După cum îi și firesc,

Acuma am să vă vorbesc.

Poate vă v-a interesa

Despre cum o fo cândva.

Timp on pic mai îndelungat

Cam de când m-am însurat.

Atunci erau legi mai aspre

Nu ca în ziele noastre.

Nime nu umbla la miere

Până n-ave dezlegare

Nu ca amu bunăminte

Legile îs dispărute

Să dă mierea mai-nainte

Fără atâtea rugăminte.

Păi acuma este și-o vorbă,

Ce să faci, moda e modă

Atunci cam așa era

Fiecare aștepta

Până ce el auzea

Spunându-se cam așa:

Slobodă-i casa, slobodă-i masa

Și la mnire mnireasa.

Mamă, când am auzât așa

Am zâs, amu-i lumea mea

Lumea sta comod la masă,

Io-aș fi vrut să merg acasă

Că mă gândeam la mnireasă

Și cum îi mierea de gustoasă

Mamă, în sfârșit nunta o trecut.

Ș-apoi să vezi început

Măi aș fi vrut ce nu să poate

Să hie mereu tăt noapte.

La-nceput o fo probleme

C-o-nceput a face scheme

Că nu să poate culca

Ba că are de-a spăla,

Ba că are de-a călca.

Nu aista o fo năcazu

La ié i-o lipsit curaju.

D-apoi io cu tătă mila,

Am culcat-o cu de-a sila

După aia am tras în jos cortina

Ca să văd cum îi pricina

Apoi nu numai că o am călcat,

D-apoi o am și legănat

Apoi cât în lung și cât în lat

O fo vai de săracu pat.

Măi în ceie noapte

M-am mirat ce curaj o căpătat

C-o fo prima la culcat

Ba încă mi-o poruncit

C-amu-i vreme de durnit.

O fost gata învățată

Și-o așteptat tot legănată.

De-atunci o rămas c-o snagă

Ce-o are de-o viață-ntreagă

Că io am făcut-o pă viteazu

Da pă mine-i și năcazu.

De-s sătul, or de mi-i foame

O leagăn până ce adoarme.[14]

  

            La mire se adunau rudele mirelui și la mireasă rudele miresei. Se serveau doar prăjituri și horincă. În trecut bucatele de bază erau pancovele și ciurigăii. La mire în casă se striga:

 

Mire, mire ca ș-a nost,

Nici n-a hi, nici n-o mai fost.

Numa-n codru este-un brad

Și la vârf îi retezat.

 

Cui îi trebe om frumos

Aleagă din neamu nost

Cui îi trebe om de treabă

Din neamu nost își aleagă.

 

Soacră mică, soacră mică,

Ai rămas fără nimnică

Ceielaltă soacră mare

Și fecior și fată are.

 

La nuntă, primu danț e cu soția. Apoi luai soția altuia. Da danțu de-nceput era cu nevasta.

Să mai juca și contrănescu, ”danț împt'edicat”. La urmă să juca danțu mniresî. Să juca în serii scurte. Și să puneau bani mărunți. Juca starostele, grăitoru cela dulce (vornicul). Striga starostele:

 

Cine bani aicea pune

Cu mireasa mere-n lume!

 

Cine-a juca mireasa!

Dulce gură a căpăta!

 

 

Cine joacă mireasa

Mare dar a căpăta!

 

Era on lighean și un capac de metal care să băt'é tot timpu iar nuntașii jucau în cerc. Nănașii dădeau basma d'e păr care era mai scumpă, era cam o sută de lei.

  

            Înainte de darul de nuntă se juca găina:

 

 

Nănăși-o-aș nănăși

Numa nu m-aș cheltui

Cu banii de p-o găină

Mi-aș cuprinde și eu hină.

Cu banii de p-on cocoș

Mi-aș cuprinde un fin frumos.

 
 

            Cadoul pentru miri era un colac cu o zad'ie pă el. Ăsta era răspunsu. Să puneau și bani. Se răspundea cu un colac și se puneau și oarece bani.

 

De te ții nănaș de rând

Țâpă bani să margă vânt

De te ții nănaș de treabă

Țâpă bani să meargă pleavă.

  

            La noi să dezgăta mireasa de către un fecior. Câte agrafe scotea din părul miresei, de atâtea ori o țuca. Și fecioru îi dă agrafele la mire, să le numere, să vadă de câte ori o sărutat mireasa. Îi pune nașa batic pă cap. Stă pe scaun s-o dezgate. Și mireasa îl refuză, îl aruncă de vreo două, trei ori, până acceptă să-i pună baticu pă cap. Și pe urmă joacă mireasa cu feciorul și mirele stă și se uită. (Pribilești și Tămaia) Și la final feciorul îi preda mireasa mirelui.

            Când am fo io mireasă să făcea colac, soacră mea și mama o făcut câte un colac și să făcea schimb. Nunta era sâmbătă ziua la mire și sâmbătă noaptea se mergea la mireasă acasă și să făcea shcimb de colac. Schimbau cuscrele între ele colacii. Și Doamne Sfinte i-o dat colacul și am venit eu de noră.

 

 

Taci, din gură, nu lătra

C-am o coajă și ț-oi da

Răzături di pă covată

De când o fo mă-ta fată.

 

 

Buruiana, holbura,

Ciufu și batjocura,

Rădăcina prunului,

Buruiana satului.

 

 

 

 

            Când să găta nunta:

 

 

Mâncările o fo bune

Numa nu le-ați știut pune,

La răstăuță furcuță

La ptiroște linguriță.

 

[1]     Performer Ioan Stejeran, 55 ani, Pribilești, 2015

[2]     Performer Grigore Buie, 69 ani, Pribilești, 2015

[3]     Performer Grigore Buie, 69 ani, Pribilești, 2015

[4]     Performer Doru Sălajan, 55 ani, Pribilești, 2015;

[5]     Performer Reghina Groșan, 59 ani, Pribilești, 2015

[6]     Performer Ion Groșan, 65 ani, Pribilești, 2015

[7]

[8]     Performer Grigore Buie, 69 ani, Pribilești, 2015;

[9]     Performer Ioan Stejeran, 55 ani, Pribilești, 2015

[10]    Performer Marta Stejeran, 57 ani, Pribilești, 2015;

[11]    Performer Ioan Stejeran, 55 ani, Pribilești, 2015

[12]    Performer Grigore Buie, 69 ani, Pribilești, 2015;

[13]    Performer Ion Groșan, 65 ani, Pribilești, 2015

[14]    Performer Ion Groșan, 65 ani, Pribilești, 2015