Scena I- Găinile moțate intră în joc
(Lumina se aprinde. În scenă intră trei găini moțate, înfoiate, aranjate peste măsură. Se mișcă agitate, cotcodăcind între ele.)
Trei găini prea moțate și înfoiate, cu nume asociate — Moli, Doli și Coli. Au ceva în comun: sunt nedespărțite. Precum rezonanța numelor, ele fac vâlvă pe unde trec. Se discută, se întâlnesc și din gură tot vorbesc, despre una, despre alta.
Moli (intră în acțiune, apropiindu-se de Dori): Dori, ce te face nefericită?
Dori (răspunde amar): Chef-ul de distracție… la o vârstă înaintată.
Moli (cu grijă):  Vrei să vii la mine acasă? Să povestim… poate te mai liniștești.
Doli (tresaltă, interesată): Vin și eu! Nu pentru vorbit… dar sunt prea interesată!
(Cele trei ies clătinându-și moțurile.)

Scena II- Întâlnirea din casa lui Moli
(Interiorul casei lui Moli. Moli aranjează masa. Intră Dori. Apoi Coli.)
Moli (simțindu-se singură): Mă bucur că ați venit. Ca totul să fie bine… am chemat-o și pe Coli.
Coli (suspicioasă): De ce m-ați chemat?
Moli: Ca să ne împrietenim, să vorbim multe, despre lume, despre alții, să bârfim ca fetele… că subiectele despre noi se duc repede.
Doli (cu importanță): Pe mine mă interesează toată lumea, după cum bine știți!
(Cele trei se așază, își aranjează penele, pozează, râd fals.)
Narator: Cele trei găini moțate și mereu mai aranjate ies puțin în evidență, dar nu prin inteligență. Poze, ieșiri și cafele, prietenie mare și nemuritoare.

Scena III- Planuri de mall și primele nemulțumiri
(Într-un parc. Cele trei se întâlnesc.)
Moli:  Fetelor, unde ieșim? (se răzgândește singură):Mă gândeam să mergem în mall, să ne cumpărăm bluzițe, fustițe, să ne dichisim, de moarte să fim!
Doli și Coli (oftând): Doli se plânge într-o încăpere că Moli le tot cheamă la plimbări, ieșiri pe afară spre evidențiere și căldură mare, ca la mare.
(Doli începe să o bârfească pe Moli, gesticulând dramatic.)
Narator: În final, Doli o vorbește pe Moli, care a primit-o în casa ei, la masa ei, și-a servit-o cu de toate. Băuturi senine din cele mai fine, ca la masa-n împărătească, de ea să nu se ferească.
Coli (intervine): Moli, de ce trebuie să o chemăm pe Doli? Doar știi că o interesează tot.
Moli (calmă): Nu contează. Eu văd partea pozitivă a lucrurilor. Orice ar fi, noi suntem prietene.
Coli (ezitantă): Dacă tu spui… mă încred în Doli.

Scena III – partea a doua – Paparuda și pozele
(Doli intră ca o paparudă, cu penele exagerat aranjate, tocuri prea înalte.)
Doli:  Ce facem azi?
Moli și Coli (sec): Nimic.
(Se privesc între ele, evitând să comenteze ținuta lui Doli.)
Doli (iritată): Ce dracu’, m-am aranjat degeaba? Of, ce trist… toate avem probleme. Poze, poze, poze!
Moli (entuziasmată):  Eu vreau poze, dacă mergem!
Coli (face un pas în spate): Nici nu vreau să aud.
Narator: Dar Moli vede totul în roz.

Scena IV – Crăpătura din coajă
(Lumina se schimbă. Atmosferă tensionată.)
După ieșirea cu poze, bluzițe și fustițe, ceva începe să scârțâie. Moli, cu inima ei mare, nu observă imediat, dar Coli simte miros de necaz, ca o găină bătrână ce știe vremea înainte să vină.
Dori (bârfitoare):  Moli ne tot cheamă, Moli vrea poze, Moli vrea să fim perfecte! Dar cine crede ea că e?
Coli aude. Coli tace. Dar Coli vede. Și nu doar ea… ci toate păsărelele.

Scena V – Bârfa care sparge prietenia
(Moli stă singură. Intră Dori.)
Moli (rănită): Doli, de ce vorbești urât de mine? Eu te-am primit în casă, la masa mea, cu tot ce am avut mai bun.
Dori (cu nasul pe sus): Nu am zis nimic rău! Doar… am comentat puțin. Așa fac prietenele.
Narator: Dar Moli nu mai e convinsă. Pentru prima dată, vede că prietenia lor e doar o poză cu filtru.

Scena VI -Momentul rupturii
(Moli și Coli o așteaptă pe Dori. Intră Dori, strălucitoare, exagerată.)
Dori: Ce facem azi?
(Moli și Coli se privesc. Coli dă din cap. Moli inspiră adânc.)
Moli: Dori… azi nu facem nimic. Azi vorbim.
Dori (surprinsă):  Despre ce?
Moli: Despre noi. Despre cum prietenia nu e doar poze, bârfe și ieșiri. Despre cum m-ai rănit.
Dori (ridică din umeri): Dacă te-ai supărat, e problema ta.
(Se lasă o liniște grea.)
Moli (ridicându-se): Atunci cred că drumurile noastre se despart.
(Coli vine lângă ea. Dori rămâne singură.)

Scena VII – Noua prietenie
(Moli și Coli pleacă împreună. Lumina pe ele. Dori rămâne în umbră.)
Narator: Nu mai e gălăgie, nu mai sunt poze, nu mai sunt bârfe. Doar două găini moțate, dar sincere, care au înțeles că prietenia nu se măsoară în like-uri, ci în liniște și loialitate.
(Deodată se aude un „BUFF!” puternic.)
Dori (cade spectaculos, împiedicându-se în tocurile mari. Publicul râde.)
(Lumina cade pe Dori, care se ridică jenată, scuturându-și penele.)
Cortina se trage.