Al treilea element în asimilarea aparenței sensibile cu adevărul este subtila subîmpărțire a aparenței sensibile în semnificații multiple, fiecare dintre ele fiind "adevărată" prin raportarea la un document dat. 
          Clement din Alexandria a deosebit încă din veacul al II-lea cele patru semnificații posibile ale unei scrieri: sensul literal, moral, anagogic și mistic. 
           Acestea sunt exact cele patru sensuri pe care Dante Alighieri, în veacul al XIII-lea, le invocă pentru interpretarea DIVINEI COMEDII. 
           "Pentru limpedea înțelegere a celor care sunt de spus, trebuie știut că înțelesul acestei opere nu este simplu, ci, dimpotrivă, poate fi *polysemos*, adică cu mai multe sensuri. Într-adevăr, cel dintâi înțeles este cel care se dobândește prin literă. Și primul se numește literal, iar al doilea, alegoric sau moral sau anagogic.

Acest fel de tratare se poate vedea, ca să fie mai limpedeca, în aceste versete: *Când Israel a plecat în Egipt și casa lui Iacob de la un neam păgân, Iudeea a ajuns să fie locul lui sfânt, iar  Israel, stăpânirea lui*. Întrebat dacă avea în vedere doar litera, ni se arată ieșirea fiilor lui Israel din Egipt, în vremea lui Moise; dacă alegoria, ni se arată mântuirea noastră săvârșită prin mijlocirea lui Cristos; dacă prin înțelesul moral, ni se arată trecerea sufletului de jalea și suferința păcatului la starea de har; dacă pe cel anagogic, ni se arată ieșirea sufletului sfânt din robia stricăciunii de aici către libertatea slavei veșnice".(Scrisoarea către Can Grande, traducere P. Creația, ed, cit, pp. 745-746).
          Dar nu era necesar să fie patru înțelesuri. Sensul rostirilor divine este multiplu și infinit, spunea Eriugena, întocmai după cum în una și aceeași pană de păun ne este dat să vedem o minunată și frumoasă varietate de culori. 
          Nu numai că înțelesurile pot fi numeroase, dar și un aspect exterior aparent simplu este adesea cel mai bogat în semnificații ascunse.
          În prologul la interpretarea IMNULUI MARIEI, Hugues de Saint-Victor spune că cel mai greu obstacol în interpretarea Scripturii este faptul că pasajele aparent cele mai simple sunt în realitate cele mai grele de înțeles. 
          Când litera pare a nu prezenta nicio dificultate, ca în cazul IMNULUI MARIEI, putem fi siguri că acolo zace în umbră o idee care întrece cu mult puterea minților pământene. (Migne, Series Latina, tomul 175, p. 414).