Vară tulburată

Ce rece e vara, câteodată!
Ce iarnă o învelește în zori
Noi, tulburați îndrăgostiți
Iubim să fim îmbrățișați
Ce rece e vara și azi
Privește obtuză la cer
Îi cere să picure seara
Din ochii ce nopții – i sunt veghe
De stele născuți zi de zi
Ce tristă e vara acum
Se-îmbrăcă în straie de ger
și zgribulită se uită la lume
E un mesaj, nouă ne spune

Ceruri

lăsați vântul să șteargă ranchiuna
să amuțească nedomolita noapte ce nu se cunună
petale de piersic înghețate ce mor
să ducă departe tristeți care dor
Lumi și vieți curajoase nenăscute
să rodească prin credințe crescute
de vise și lacrimi încrustate pe stânci
de ape cu valuri ca niște porunci
sălbatic pustiu ce anii-l cunosc
deschide infinitul izvor pământesc
timpii adună și creează povești
se bucură luna și tu mă iubești


Mugurii dimineții

Din Palatul Zorilor se-aude
Misterioasa tăcere,
Celestele scântei crude
Se îndreaptă spre coacere
De-acolo, în lume s-or revărsa
Ulcioare nesecate de iubire nocturnă
Când amorezii vor privi la stele, sursa
Va trimite trăiri alese și smirnă
Necunoscutele se armonizează
diminețile renasc înmugurind viața
Masculin-feminin, polarizează
dansează clipele, se deschide portița


Floarea interzisă

Jupânese îmbrăcate ales
În palate cu grădini și baldachine
Şușotesc că împăratul alege des
O floare cu origini străine
Pășea gânditor pe-nserat
Ajungând la un templu retras
Își dorește să o vadă și a preferat
Să aștepte, chiar dacă încă un ceas
Preferata se arată deodată
Purta straie simple pe alb așa firesc….
Ce floare! Își spuse îndată
Pe ea s-o cunosc, îmi doresc
Împăratul s-a apropiat, a-îndrăznit
Ce gânduri îi trecură, ce trăire!
Ești o floare din Rai izvorâtă, un dar oferit
Interzisă de azi pentru omenire!