Într-o epocă a globalizării accelerate, în care granițele par tot mai permeabile iar valorile naționale tind să se dizolve în masa amorfă a culturii de consum, păstrarea identității naționale devine nu doar un act de voință, ci o datorie morală și istorică. Pentru românii de pretutindeni, mai ales pentru cei trăitori dincolo de fruntariile țării-mamă, păstrarea limbii, culturii și spiritualității românești nu este doar o alegere culturală, ci o formă de rezistență tăcută, dar profundă, împotriva uitării și asimilării.
Identitatea națională nu este un concept abstract, ci un filon viu, care își trage seva din limba maternă, din tradiții, din cântecele și poveștile transmise din generație în generație, din simbolurile și riturile care configurează ființa unui popor. Limba română, cu sonoritățile sale unice, cu bogăția expresivă și adâncimea sa spirituală, este puntea sacră între prezent și moștenirea milenară a acestui neam. A vorbi românește în afara granițelor este, în sine, un act de fidelitate și de demnitate.
Dincolo de hotarele țării, răsfirați în lumea mare, trăiesc milioane de români, practic mai există încă o Românie dispersată în 4 zări. Acești români au nevoie de comunități, de spiritualitate, repere morale și valori culturale și tradiții românești. De aceea am ales sa vorbim astăzi despre eroii noștri din fiecare comunitate care duc o luptă acerbă pentru păstrarea identității românești în lume.
Rolul promotorilor culturali devine astfel esențial. Descoperirea și încurajarea talentelor românești este o muncă titanică, adesea neplătită dar cu satisfacții sufletești fără egal, în folosul întregii comunități.
Scriitorii care continuă să creeze în limba română pe alte meridiane ale lumii devin nu doar purtători de cuvânt ai identității naționale, ci și apostoli ai memoriei colective. Prin poezie, proză, eseu sau memorialistică, ei construiesc un pod nevăzut între țara de origine și sufletele celor care, deși plecați departe, refuză să se desprindă de rădăcinile lor. Fiecare vers, fiecare cuvânt scris sau rostit într-un colț străin de lume reînvie în cititor dorul, apartenența, identitatea.
La rândul lor, artiștii – fie că vorbim despre pictori, muzicieni, actori sau dansatori – devin ambasadori neoficiali ai spiritului românesc. Ei transmit, prin artă, nu doar frumusețea estetică a unei culturi, ci și pulsația unui neam care a știut să înfrunte istoria prin creație. De pe scenele din diaspora, cântecul popular, doina, teatrul în limba română sau expozițiile de artă cu tematică națională devin mărturii vii ale continuității.
Un rol major îl au și editorii, realizatorii de emisiuni radio și TV în limba română, jurnaliștii și creatorii de evenimente culturale. Ei sunt acei „arhitecți ai memoriei” care mențin vie flacăra identității românești în sufletele celor departe. Fiecare carte sau revistă tipărită, fiecare interviu, fiecare rubrică de limbă sau istorie românească într-un ziar al diasporei este o piesă din mozaicul salvării spirituale colective.
Școala românească din afara granițelor – fie ea instituționalizată sau informală – este o veritabilă redută în această luptă tăcută pentru păstrarea identității. Profesorii care predau limba română în comunități răsfirate prin lume seamănă în inimile copiilor nu doar cunoștințe, ci și rădăcini. Ei asigură continuitatea prin educație, cultivând nu doar limba, ci și conștiința de a aparține unei culturi vaste, profunde, demne.
În această luptă pentru păstrarea identității, nimeni nu este prea mic sau prea departe pentru a face diferența. De la organizatorul unui festival folcloric într-un mic oraș canadian, până la poetul care scrie în românește la New York, de la o lansare de carte într-o bibliotecă din Austria, până la o întâlnire culturală de gală la Montreal, de la tânăra care învață colinde cu copiii dintr-o parohie românească din Italia până la jurnalistul care redactează știri în limba maternă la Madrid – toți aceștia formează o rețea vie de rezistență culturală, o diasporă care refuză să-și uite obârșia.
A păstra limba și cultura românească peste hotare nu înseamnă a trăi în trecut, ci a duce trecutul în viitor. Nu este vorba despre închistare sau izolare, ci despre ancorare – într-o lume fluidă, în continuă schimbare, identitatea este ancora care dă sens, stabilitate și continuitate ființei.
România, ca țară-mamă, are datoria să își recunoască fiii din diaspora nu doar prin gesturi simbolice, ci prin sprijin concret – instituțional, educațional și cultural. Cultura românească din afara granițelor nu este o prelungire, ci o parte organică a culturii naționale, iar vocea românilor din lume trebuie auzită, valorizată și integrată în discursul identitar contemporan.
Într-o lume în care uniformizarea amenință să niveleze totul, păstrarea identității naționale este un act de curaj. Iar cei care îndrăznesc să vorbească, să scrie, să creeze și să educe în limba română dincolo de hotarele țării sunt nu doar păstrători de tradiție, ci constructori de viitor.
Felicit Școala Junimea Română de la Montreal care iată a împlinit de curând 15 ani de activitate, emisiunea Salut Românesc din Montreal care realizează emisiuni exclusiv în limba română și echipa de platou de la Universum Vip Studios.
Felicit pe această cale şi colectivul editurii Globart Universum care publica la Montreal în limba română revista Poezii pentru sufletul meu din anul 2018, dar si cărți, antologii, albume, cărți de interviuri în limba română. Editura se implică activ în parteneriate culturale, organizări de spectacole, lansări de carte, concursuri de artă și literatură precum și marele eveniment-concurs al comunității românești din Montreal, GALA ARTELOR LA CEAS ANIVERSAR, eveniment ajuns la a 5-a ediție. care are loc în fiecare an în ultima sâmbătă din luna august în preajma Zilei Limbii Române. Acest eveniment are două componente, Concursul de CREAŢII LITERARE și ARTĂ ȊN IMAGINI care se desfășoară on line cu acordare de premii și diplome virtuale și Evenimentul GALA ARTELOR care are loc fizic într-un cadru festiv și elegant și unde sunt premiați românii care ne fac cinste ( din diverse domenii) și cu care ne mândrim. Detalii despre GALA ARTELOR, listele tuturor laureaților din lume, imagini si impresii de la eveniment, veți găsi în numărul următor al revistei noastre.(PPSM nr 18/2024)
Vă invitam să vă implicați, fie ca sunteți artiști, scriitori, muzicieni, profesori, redactori, editori sau simpli cititori cu toții aveți un rol important în comunitate. Vă așteptăm cu mare drag alături de noi în activitățile noastre culturale, ca să oferim împreună românilor de pretutindeni momente unice, de neuitat de suflet românesc!