Încă de la primele pagini ale volumului său de debut, poeta Maria Muntean ne propune o privire introspectivă asupra vieții, marea sa luptă cu slovele atingând coarda sensibilă a existenței, o lume a adâncirii și explorării de sensuri, o lume-a privirii-n străfunduri de emoție și trăire.
E un pariu pus cu ea însăși această cercetare a nuanțelor, un demers demerar într-o lume dedată superficialității, efemerului ori materialului.
Crezul său poetic vorbește despre nemurirea-n cuvânt și imagine, valori deja sfidate într-o vreme în care sufletul nu mai este monedă de schimb, iar metafora este prigonită și neprimită la Cina de Taină.