Fără tine, nu vreau

Să mă plimb și să mă uit la stele
Să-mi amintesc dorurile vieții mele
Să mă îmbrățișez în serile reci
Fără tine, nu vreau.

Ți-am citit ochii în care era ploaie
Ți-am strâns mâna iar la piept
Să rămân fără căldura iubirii tale
Și fără de tine, e nedrept.

Îți simt lacrimile cum se scurg
Șiroaie prin sufletul meu
Să te ascult îndelung
Cu tine nu mi-e greu.

Să-mi alin setea de a te iubi
Fără tine, nu e cu putință
Aștept să-ți revăd ochii vii
În neagra-mi existență.



 Rosé

Lângă un pahar de vin
Sub un cer senin
Se-ascunde dragostea mea.
Pe interior eu ard
Dar în zadar
Chipul nu ți-l găsesc.
Sub file de lumină,
Am gustat cu finețe
Din a ta blândețe.
Din al tău alint,
Și acum mă mint.
Mă mint că mi-e bine,
Că ești lângă mine.
Conștiința revine
Și-și face de cap.



Ochii tăi

Ochii aceia căprui...
Înflăcărați în iubire
Făcuseră anunț
De vreo îndrăgostire.
Ori n-ai iubit atât de mult,
Ori doar pe mine mă iubești.
Lung în ochi tu mă privești...
Și sfioasă privirea ți-o evit...
Mai apoi
Cu-n iz timid
Te cuprind.
Tu tremuri...
De grija mea...
Când mâna stângă-ți plânge,
Că nu mă poți cuprinde
Te rog adu-ți aminte
Că te iubesc înflorind
Și înfloresc iubin
Un crai alb ca tine.


Nebunie hoinărească

Am de gând să hoinăresc.
Am de gând să zâmbesc,
Să ofer lumii lumina mult așteptată
Să-i alung din goana întunecată.
Sunt eu, plină de iubire,
Sunt eu, care nu doarme nopți și zile
Și-aștept, să-mi văd rezultatul
Rodului meu.


Rescriu stelele

Mă uit spre cer...
E plin de stele.
Întind mâna spre una dintre ele.
S-o  citesc ca pe o carte...
Ce-mi spune...
 „Cu mine ai să ajungi departe.”
Ea zboară înapoi până la cer.
Și mă ia un fior efemer.
Îmi zic:
 „Ce-o fi vrând să zică această stea călătoare?”
Mă uit spre cer, cu această-ntrebare.
 Mă încumăt să iau, încă o stea,
 Care îmi spune tot așa.
Abia atunci îmi dau seama:
Dacă-n fiecare seară mă uit la stele,
Voi ajunge precum una din ele.
Am să fiu, acolo unde îmi doresc,
Dacă muncesc, am să reușesc.
Dacă iubesc, am să fiu iubită,
Dacă fac bine, am să fiu fericită,
Dacă am să lupt, voi fi biruitoare,
Dacă ajung spre cer, voi fi strălucitoare.
Cerul, noaptea, e luminat de stele.
Iar eu am să fiu printre ele.
De azi, spre ele voi admira,
Lumea, în splendoarea sa.
De azi, rescriu pe stele
Toate visurile mele.
De azi, pornesc spre fericire,
Și spre steaua cu multă iubire.
De azi , adun fiecare stea,
Și scriu câte-un vers pe ea.
Astfel îmi voi găsi fericirea.
Din infinite stele
Din toate comorile mele,
Voi face una mai minunată
Pe care să o admirăm amândoi deodată.
La care să ne uitam în fiecare seară
Și să ne aducem aminte de noi de odinioară.