Prin moderna educație a degenerării umane:
1) dispare tot mai mult separarea dintre bărbat și femeie, dintre masculinitate și feminitate, dintre ceea ce a fost normal de mii de ani în viața omenirii și
2) se promovează persoanele care sunt în afara categoriilor de bărbat și de femeie, care nu sunt nici de gen feminin, nici de gen masculin, care sunt și bărbat și femeie, despre care ajungi să nu mai știi ce sunt.
Este extrem de tulburător să vezi o ființă omenească (dacă se mai poate numi „ființă omenească”) „cu capul jumătate de bărbat și jumătate de femeie”, „cu organe genitale bărbătești expuse” și „cu sânii de femeie la care alăptează un copil”.
Sculptura „AGAPE”: este situată la KØN - Muzeul Gender Danemarca, un muzeu danez din inima orașului Aarhus, are o înălțime de 3,5 metri; a fost creată de Aske Jonatan Kreilgaard în legătură cu Ziua Internațională a Bărbatului din 2021, donată muzeului de către acesta cu intenția „să creeze conversații între oameni”.
Sursa: https://freelyashley.substack.com/p/controversial-statue-causes-waves
Statuia se află în prezent în afara unui muzeu cunoscut anterior sub numele de Kvindemuseet (Muzeul Femeii), fondat în 1982, cu accent pe istoria femeii, și de atunci a fost redenumit KØN - Muzeul Gender Danemarca. Schimbarea numelui muzeului a avut loc în încercarea de a-și extinde atenția de la problemele femeilor la gen și egalitate. Site-ul web al muzeului scrie „KØN – Gender Museum Denmark este un muzeu danez din inima orașului Aarhus. Este unul dintre puținele muzee din lume care se concentrează pe gen și egalitate.”
Sculptura, numită AGAPE, a fost un subiect de controversă în Danemarca în 2022.
Statuia, cu înălțime de 3,5 metri, creată de Aske Jonatan Kreilgaard, prezintă un bărbat cu organe genitale expuse și sânii care alăptează un copil. Sculptura a fost creată în legătură cu Ziua Internațională a Bărbatului din 2021 și donată muzeului de către artistul său cu următoarea declarație:
„În mod tradițional, am asociat întotdeauna dragostea nelimitată (agape) cu femeia și sexualitatea (eros) cu bărbatul. Acestea sunt încadrări care pot părea foarte limitative pentru individ. În ultimii cincizeci de ani de feminism, femeile s-au eliberat treptat de ideea exclusivă de a putea fi ființe cu spiritul de auto-sacrificiu și grijulii pentru a găzdui și o sexualitate puternică și o independență crescută. Opusul este abia la început pentru bărbați. Personal, ca bărbat , sunt privit doar ca o ființă sexuală, în care vulnerabilitatea și dragostea sunt văzute ca semne de slăbiciune. Reacțiile violente la sculptură sunt, pentru mine, un exemplu clar de sexualizare constantă a intențiilor bărbatului. Sculptura a fost creată pentru a contesta exact această idee. De aceea donez sculptura muzeului, pentru ca acesta să poată continua să creeze conversații între oameni”.
Criticii statuii s-au referit la ea ca fiind „pedofilă” și promovând un fetiș, în timp ce susținătorii cred că deschide o conversație importantă cu privire la rolurile și așteptările de gen în societatea „modernă”.
Este extrem de tulburătoare această educație a degenerării umane prin care se ajunge la dispariția identității dintre bărbat și femeie, dintre masculinitate și feminitate, dintre ceea ce a fost normal de mii de ani în viața omenirii.
„Satanizarea ajunsă stare de lege, de ordine şi de guvernare creează o atmosferă satanică, o pseudo-spiritualitate şi o modalitate de vieţuire satanică. Sunt astăzi organizaţii omeneşti satanizate ce răspândesc satanismul. Satanizarea e mai rea decât păgânismul.” (Ioan Ianolide, 1919 – 1986)