Conferinţa internaţională „Tradiţie şi inovaţie. Unitate şi diversitate în context european”, Ediţia a II-a vine ca o continuare firească a primei ediţii demarate anul trecut în aceeaşi perioadă, la sfârşitul lunii octombrie 2014.
Acest demers științific, organizat de Facultatea de Litere, specializarea Etnologie, din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, UTCN apare ca o nevoie acută de a valorifica zestrea de suflet, zestrea strămoșească a maramureşenilor atât la nivel internațional, cât și la nivel național. Arhetipul, autenticitatea, originalitatea, frumosul dezvăluie filonul artei tradiţionale şi permit valorificarea patrimoniului cultural maramureşean, un patrimoniu unic în contextul spiritualităţii naţionale, europene şi chiar universale. Conferinţa, prin componenţa internaţională a evenimentului conferă prestigiu şi vizibilitate culturală oraşului Baia Mare, universităţii, meleagurilor maramureşene. Interesul, față de acest eveniment științific, acordat de diverși cercetători din străinătate şi din țară evidenţiază că Maramureşul, cu cele patru zone etnografice, este un spaţiu ancestral în care oamenii au creat şi creează valori culturale cu statut de capodopere. Diseminând eficient rezultatele obținute pledăm pentru promovarea patrimoniului cultural, pentru revitalizarea ethos-ului autohton, pentru nealterarea rădăcinilor neamului românesc, pentru valorificarea zestrei căpătate de la străbuni, pentru propagarea principiilor morale (adevăr, bine, frumos) care călăuzesc spiritul omului însetat de cunoaştere şi dornic de a dobândi liniştea lăuntrică.
Lucrările din cadrul conferinței au fost grupate pe patru secțiuni mari (1. Tradiție și inovaţie. Dinamica manifestărilor folclorice; 2. Unitate şi diversitate în context european. Dialogul culturilor în sincronie și diacronie; 3. Perspectiva interdisciplinară, pluridisciplinară şi transdisciplinară în învățământul universitar și preuniversitar; 4. Relaţia dintre cadrul didactic, studenţi şi masteranzi. Secțiune specială pentru studenți și masteranzi), astfel încât a fost abordată tematica aferentă domeniului de studiu, în acord cu obiectivele urmărite.
Ne bucurăm că au răspuns invitaţiei noastre personalități marcante: etnolog prof. univ. dr. Ion TALOŞ, etnolog prof. univ. dr.(emeritus) Nicolae CONSTANTINESCU, etnolog Mihai DĂNCUȘ, etnolog Pamfil BILŢIU, sculptorul dr. Ioan MARCHIȘ, prof. univ. dr. Ovidiu PAPANĂ, dr. Mihai POPA, etnomuzicolog dr. Constantin SECARĂ, Ion M. BOTOŞ etc., însă și creatorii populari, rapsozii care cred în valorile strămoșești ale neamului românesc și le respectă cu sfințenie. Le mulţumim pentru cooperare participanţilor străini din Canada, Egipt, Germania, Italia, Macedonia, Ucraina, Serbia, Statele Unite ale Americii. Vor avea loc şi demonstraţii în faţa participanţilor: Pălăguţă Bârlea (zgărdane); Maria Marinca (mărţişoare tradiţionale); Rodica Belea din Timişoara ‒ Comori recuperate; Nicu Pop ‒ obiecte cioplite din lemn. Vor fi prezenţi meşterii, contemporani maramureşeni, iscusiţi în arta lemnului.
Secţiunea specială pentru studenţi şi masteranzi, spectacolul-concurs (orchestraţie asigurată de Şcoala Populară de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare), colaborarea cu diverse personalităţi (artişti-fotografi, creatori populari, interpreţi de muzică populară, meşteşugari populari în arta lemnului) de pe meleagurile maramureşene şi din alte zone etnografice ale ţării noastre au rolul de a sublinia pe de o parte relaţia ce se instituie între unitate şi diversitate şi pe de altă partea au menirea de a evidenţia zestrea de suflet a românilor. Tânăra generaţie (elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii) au obligaţia morală de a respecta valorile strămoşeşti transmise din generaţie în generaţie.
PROGRAMUL CONFERINŢEI
VINERI, 30 OCTOMBRIE
8.00 ‒ 9.00 Primirea participanţilor. Înmânarea mapei conferinţei (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Sala de Conferinţe, Bulevardul Independenţei, nr. 4B)
9.00 ‒ 9.50 Deschiderea oficială
9.50 ‒ 10. 00 Pauză de cafea
10.00 ‒ 11. 20 Prezentări în plen (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Sala de Conferinţe)
11.20 ‒ 11.50 Vernisaj: Expoziţie tematică: Comori recuperate, Meşter popular: Rodica BELEA din Timişoara (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Sala de Conferinţe)
11.50 ‒ 12.00 Pauză
12.00 ‒ 12.50 Vernisaj: Expoziţie tematică de fotografii: Simboluri astrale în arhitectura tradiţională maramureşeană, Artist fotograf: Tudorel ILIE din Baia Mare; Invitat: Meşter Popular Nicu POP, Plopiş, Ţara Chioarului (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Salonul Artelor)
12.50 ‒ 13.00 Invitaţi: Dănţăuşii de la Palatul Copiilor din Baia Mare, coregraf: prof. Maria SERAZ (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Salonul Artelor)
13.15 ‒ 13.45 Vizită la Planetariul din Baia Mare (str. George Coşbuc, nr. 16, Baia Mare), Constelaţii româneşti tradiţionale
14.00 ‒ 15.00 Masa de prânz (Restaurant Universitar)
15.15 ‒ 17.00 Prezentări pe secţiuni (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Sala Colecţii Speciale; Salonul Artelor; Sala de Conferinţe ‒ Vizionare Documentar etnologic: Prescura cu şapte pupi ‒ Breb, Ţara Maramureşului, Realizator: Delia-Anamaria RĂCHIŞAN, Informatoare: Mărie a lu' Vodă, 79 de ani în 2015)
17.00 ‒ 17.15 Pauză
17.15 ‒ 17. 30 Ansamblul Tileguţa din Petrova, prof. Viorica MIHALCA
17.30 ‒ 18.30 Spectacol-concurs: Maramureşul perpetuu, izvor nesecat de frumuseţe, tradiţii străvechi şi autenticitate, Orchestraţie asigurată de Şcoala Populară de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare ‒ dir. DAN Daniel (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Salonul Artelor).
Demonstraţie în faţa participanţilor:
- a. Podoabe tradiţionale din Maramureş ‒ zgărdane. Instructor: Pălăguţă BÂRLEA, Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”, Sighetul Marmaţiei;
- Mărţişorul tradiţional din Budeşti, Valea Cosăului, Ţara Maramureşului. Prof. Maria MARINCA
20.00 Masa Festivă (Restaurant Universitar)
SÂMBĂTĂ, 31 OCTOMBRIE
9.00 ‒ 10.00 Prezentări în plen (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Sala de Conferinţe)
10.15 ‒ 10.30 Pauză
10.30 ‒ 10.40 Dănţăuşii de la Palatul Copiilor din Baia Mare, coregraf: prof. Maria SERAZ (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Salonul Artelor)
10.40 ‒ 11. 50 Lansare de carte
Autor: DELIA-ANAMARIA RĂCHIŞAN, MITOLOGIA ROMÂNEASCĂ ŞI ESTETICA ARTEI TRADIŢIONALE DIN MARAMUREŞ, Editura Academiei Române, 2015 (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Salonul Artelor)
Invitaţi speciali: Meşteşugarii contemporani în arta lemnului din Maramureş.
12.00 ‒ 13.15 Prezentări pe secţiuni (Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Sala de Conferinţe; Sala Colecţii Speciale)
13.30 ‒ 15.30 Masa de prânz (Restaurant Universitar)
15.30 ‒ 18.00 Vizitarea oraşului Baia Mare.
SUCCINT LANSARE DE CARTE
Cartea intitulată MITOLOGIA ROMÂNEASCĂ ŞI ESTETICA ARTEI TRADIŢIONALE DIN MARAMUREŞ, apărută sub egida Academiei Române inserează 7 capitole, 7 documentare etnologice subtitrate în limba engleză, aproximativ 500 de fotografii color, iar Cuvântul-Înainte este semnat de o personalitate marcantă a etnologiei româneşti, de dl. etnolog Ion Ghinoiu (CS I, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”).
Prin intermediul mitologiei şi esteticii tradiţionale româneşti s-a reactualizat relaţia ce se instituie între conţinut şi formă, între tradiţie şi inovaţie, între identitate şi alteritate, între unitate şi diversitate. Perspectiva interdisciplinară, elementele conceptuale utile şi teoriile contemporane din estetică, istoria artei, etnologie, filosofie, religie, mitologie valorifică patrimoniul cultural, material şi spiritual, din cele patru zone etnografice specifice meleagurilor maramureşene. Abordând mitologia şi estetica artei tradiţionale româneşti descifrăm teme legate de ontologia ţăranului trăitor în lumea satului tradiţional; (re)descoperim pasiunea sculptorilor, pictorilor care certifică prin creaţiile lor că Maramureşul este Ţara Lemnului şi un spaţiu arhaic de mare prestigiu cultural.
Se abordează o temă majoră, marcată de elocvente deschideri, se potenţează analiza sincronică şi diacronică a fitomitologiei, dendromitologiei, ornitomitologiei, zoomitologiei etc., a elementelor de cult solar şi selenar, regăsite în cele patru zone etnografice ale Maramureşului. S-a pus accent pe: frumuseţe, simplitate şi autenticitate; ethos-ul autohton; transmiterea între generaţii; sincretismul de limbaje; mutaţiile funcţionale; interacţiunea artei tradiţionale şi moderne cu anumite categorii şi genuri folclorice – balade, basme, cântece de leagăn, colinde, jocuri de copii, legende, proverbe etc.; cu manifestările folclorice – obiceiuri agrare, rituri de trecere etc.; cu iconografia unor biserici vechi, incluse în Patrimoniul UNESCO, construite din lemn, în perioada dintre secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea. Fotografiile color surprind diferite obiecte din universul satului, gospodăriei şi casei specifice străbunilor noştri: blidare, căuce, cruci, cuiere, lăzi de zestre, pecetare, porţi tradiţionale, sărăriţe, scaune, troiţe; ceramică; „spăcele” [„cămăşi”], ştergare de icoane şi de rudă, „ţoluri” [„covoare”] etc.
Cartea este dedicată meşterilor populari în arta lemnului (Vor participa la lansare meşterii populari contemporani care apar în documentare). Reamintim câteva personalităţi marcante ale Maramureşului, meşteri populari care şi-au dedicat viaţa artei lemnului: constructorul de biserici şi restauratorul monumentelor din lemn Găvrilă Hotico Herenta, Ieud, Ţara Maramureşului. Reamintim şi creatorii populari contemporani: Petru Godja, apelat Moş Pupăză, 80 de ani, Valea Stejarului, Ţara Maramureşului; Pop Petru (Niţă), 84 de ani; Pop Gheorghe (Niţă), 58 de ani; Pop Petru (Niţă), 23 de ani, Breb, Ţara Maramureşului; Toader Bârsan, 71 ani, Bârsana, Ţara Maramureşului; Şerban Nicolae, 56 de ani, Rogoz, Ţara Lăpuşului; Man Niculae, 82 de ani, Buda Cătălin, 31 de ani, Buda Alexandru, 27 de ani, Târgu-Lăpuş, Ţara Lăpuşului.
Artiştii (sculptorii, pictorii) fiind preocupaţi de frumos, fiind călăuziţi de principii morale (bine, adevăr), fiind atraşi de filonul eterogen al artei îşi trag seva, pentru a-şi realiza operele, dintre care unele au statut de capodopere, din natură, din mitologie, din datinile moştenite de veacuri de la străbuni şi întâlnite în satele ţării noastre. Creaţia materială, a creatorilor anonimi şi contemporani a fost cercetată prin prisma a două paliere: 1. pe baza materialelor păstrate în cele două muzee etnografice ale judeţului Maramureş – Muzeul Judeţean de Etnografie şi de Artă Populară din Baia Mare; Muzeul Etnografic din Sighetul Marmaţiei; 2. pe baza materialelor oferite de atelierele meşterilor contemporani din satele maramureşene în urma cercetării întreprinse pe teren, începând cu anul 2011 până în prezent.
S-a acordat o atenţie aparte şi bisericilor de lemn, în special bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din secolul al XVI-lea (satul Rogoz, Ţara Lăpuşului, preot Ion Chirilă). S-a pornit de la premisa că bisericile de lemn din Maramureş sunt adevărate minuni ale arhitecturii transilvănene ce adăpostesc secole de istorie şi de spiritualitate românească, un univers sacru animat de îngeri, de sfinţi, de icoane unice.
O atenţie aparte au primit capodoperele sculptorului băimărean Gheza Vida, analizate, din perspectiva etnologiei, esteticii, prin prisma dihotomiei tradiţie–modernitate.
Respectând valorile strămoşeşti, reactualizându-le, propulsându-le spre viitor avem certitudinea că vor dăinui şi de acum încolo, de-a lungul timpului, şi, de asemenea, că, prin intermediul acestora, noi, maramureşenii, ne vom găsi locul în universalitate.