Timpu` trece inexorabil, așa că veni momentu` să mai recapitulăm o lună de activitate la Filarmonica Pitești. Noiembrie, desigur. Ce începu cu ”Voltaj”. Iară pretins rock simfonic. Nici rock, nici simfonic, în realitate. Da` cu mult public entuziast. La câteva zile după, un concert atractiv cu MH Orchestra, din Capitală. Florin Budnaru și Oana Șerban, soliști vocali cu priză bogată la public. Apoi, într-o nouă apariție pe scena piteștenă, dirijoru` spaniol Juan Josć Navarro. Cu José Alberto del Cerro (un compatriot), la pian. Un tandem demn de atenție și în viitor. Beethoven în știme...
Le-au succedat Florin Ionescu-Galați, cu vioara, și Mădălin Voicu la clape. Într-un ales recital închinat lui Ion Voicu. Bunicu` de neuitat al secundului. Program de nestemate simfonice nemuritoare. Urmat de un concert, și acesta demn de consemnat, cu polonezu` Jan Miłosz Zarzycki (iară) la pult. Și profu` de Conservator Toma Popovici la clavir. Rahmaninov și Dvořák , nimerit, în program...
Ștefan Cazacu (fiul directorului actual de la ”George Enescu”) a revenit și el, binevenit, în urbea argeșeană. C-o lucrare concertistică semnată de Șostakovici, în care greul pică pe interpret. În speță, pe cellistu` oaspe. Care-i calcă apăsat și convingător pe urme tatălui. Dirijor, Tiberiu Dragoș Oprea. El optând inspirat pentru Gabriel Urbain Faurė. A urmat o apariție a trioului de jazz-pop al filarmonicii. Cu vocalista de gen Marina Arsene în prim-plan. Piteșteană la origini, acuma cadru didactic bucureștean. După ei, imediat, Adrian Mantu și Dermot Dunne, în producția multimedia ”A CelloVision”. Un recital cu-adevărat extraordinar pentru violoncel, acordeon și pian susținut cu maxim entuziam de cei doi superinterpreți de neamuri diferite. Semn, încă o dată, că virtuozitatea și muzica bună nu cunosc opreliști frontaliere. În fine, Cvartetu` vocal DIMMA`S, de la Cluj, împreună cu Adrian Costin Grigore la pupitru. S-au cântat și canțonete, și hituri latino-pop ori autohtone. Nelipsind, pentru varietate, uverturi celebre și mereu plăcute. Cam atât, pe scurt, desigur, ca să nu plictisesc. Indiscutabil, nivel mai ridicat, ceea ce nu-i rău nicicum. Cel puțin așa să fie și-n continuare, doresc melomanii locali întemeiat...