La prima vedere conceptul de a fi bun pare un lucru banal, ușor de identificat și desigur simplu de descris fiind antonimul răului. Însă dacă privim în detaliu această expresie are o largă conotație privind aplicabilitatea ei. Pe parcursul secolelor acest aspect fundamental al umanității a fost dezbătut,interpretat, definit și redefinit pentru a fi înțeles pe larg, nu doar strict din punct de vedere semantic ci și etic și moral privind natura umană. Desigur conceptul de bunătate diferă în funcție de cultură, contextul în care este amintit și perioada de referință. Ca să exemplific afirmația precedentă, de pildă sacrificiul de sine adus spre binele colectiv este un lucru lăudabil în unele culturi, contrar unui comportament individualist care visează succesul personal, însă nevalorizat de alte culturi cu concepte diferite.

Așadar datorită punctelor de vedere contradictorii și existența acestui relativism cultural este aproape imposibil să definim în termeni absoluți conceptul de bunătate!  Voi indentifica câteva pietre de temelie care au un rol determinant în societatea modernă, spre a impulsiona omenirea dar și individul spre realizarea unei lumi mai bune pentru toți.
Educația,dezvoltarea personală privind comportamentul în societate, empatia față de semeni, toleranța și respectul reciproc în cazul unor puncte de vedere diferite sunt doar câteva elemente prin care putem aspira la o lume mai bună și echilibrată. Însă acest echilibru între bine și rău s-a deteriorat simțitor în ultima perioadă în detrimentul binelui. Există acel concept tot mai des vehiculat care spune că este mult mai simplu să faci rău decât bine și din nefericire foarte multe persoane și l-au însușit drept mod de viață, gândire și acțiune.Atât binele și răul sunt forțe extrem de puternice și dacă permitem ca răul să domine binele suntem sortiți pierzaniei.
Suntem un popor creștin fapt ce ar trebui să încline balanța în favoarea binelui însă, a te declara creștin doar cu numele fără a trăi și acționa în consecință este mai grav decât a fi ateu. Binele reprezintă divinitatea îl promovează pe Dumnezeu prin fapte, gesturi, cuvinte, plăcute Lui, prin care dezvoltăm și consolidăm relația cu divinul. Dezvoltarea spirituală aduce beneficii de neimaginat atât trupului cât și sufletului. Cu cât tindem să ne dezvoltăm spiritual, să ne apropiem de Dumnezeu, cu atât anihilăm  puterea de acțiune a răului. Nu mai este un secret faptul că aceste două forțe acționează prin intermediul unor vibrații, unor unde vibraționale. Cu cât vibrația este de frecvență mai înaltă cu atât beneficiile asupra întregului corp și suflet implicit, sunt mai semnificative și apropierea de divin este mai pronunțată. O vibrație joasă înseamnă dezechilibru în corp, stare ce fărâmițează pas cu pas întreaga ființă, astfel boli grave invadează corpul și-l extenuează ,sleiește de putere simțindu-ne istoviți, epuizați și fără vlagă! Căile prin care putem evita aceste stări este rugăciunea, gândirea pozitivă, creativitatea și nu în ultimul rând înlăturarea fricii.
Trăim vremuri dificile în care frica este prezentă și răspândită prin diverse mijloace de propagandă.Soluția și cheia spre înlăturarea fricii este la îndemâna oricărei persoane care prin credință în Dumnezeu și forța binelui va căpăta o luminare spirituală, menite să înlăture orice frică.Acceptând frica vom perpetua forța răului iar consecințele vor fi din ce în ce mai nefaste. Depinde numai de noi, în noi există puterea de a înlătura și anihila forțele întunericului care ispitesc neîncetat ființa umană. Mereu se vehiculează aceea preconcepție prin care tindem să credem că de unul singur lupta este în zadar, ''Ce pot face eu de unul singur? Nu am nici o șansă de izbândă!'' Nimic mai fals și dezarmant în această abordare! Schimbarea se realizează individual în fiecare din noi!
Am fost înzestrați cu o inimă și un suflet, ele fiind izvorul acțiunilor noastre.Creierul ne poate juca feste prin implicarea subconștientului însă dacă ne vom ghida după vocea inimii și al sufletului vom realiza lucruri plăcute lui Dumnezeu. Privind  la o icoană sfântă sau o statuie care-l reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos observăm cu ușurință faptul că El ne indică inima și nicidecum creierul. Creierul înseamnă rațiune, pe când inima reprezintă iubirea, bunătatea, empatia sau smerenia și sunt doar câteva din multitudinea de exemple care-l caracterizează pe omul bun, omul care-l poartă pe Dumnezeu în inimă și suflet!A nu face rău este considerat deja un lucru bun, însă nu este suficient fiindcă denotă o pasivitate o lipsă de implicare în propasirea binelui.
Asistăm, am putea spune dezarmați și buimăciți, cum forțele răului pun stăpânire pas cu pas pe întreaga omenire, împingând-o deliberat spre pierzania ei. Deși lupta este extrem de acerbă nimic nu este pierdut! Precum orice sursă de lumină, oricât de firavă să fie ea risipește întunericul, așa și omenirea are puterea să dăinuie asupra răului prin unitate, prin unirea surselor de lumină cu care a fost înzestrată de divinitate. Lumina aceasta trebuie și poate  să învingă orice forță malefică. În inimile noastre se ascunde o comoară prețioasă. Această comoară nu constă în metale sau pietre prețioase, ci în sufletele noastre, în bunătatea noastră ce ne luminează calea și ne adună ca popor.
Așadar, să fii un om bun înseamnă să aduci un strop de lumină în fiecare zi, să împărtășești bucuria cu cei din jur și să fii o sursă de inspirație pentru ceilalți. Înseamnă să te ridici atunci când ceilalți au nevoie de ajutor și să oferi o mână de ajutor tuturor celor care se află în dificultate. Bunătatea noastră, ca popor se regăsește în ospitalitatea noastră tradițională, în folclorul autentic reprezentând înțelepciunea unui neam care a dăinuit peste veac în fața vicisitudinii vremurilor.  Ea se reflectă în momentele în care deschidem ușa casei noastre și primim cu căldură pe cei care au nevoie de adăpost. Fie că este vorba despre prieteni vechi sau străini, în inima noastră este întotdeauna loc pentru un oaspete sau o vorbă bună! Într-o lume în care răutatea, ura, invidia, lipsa respectului față de aproapele tău sunt tot mai pronunțate și evidente, fiind copleșiți de griji, stres și frică bunătatea noastră este raza de lumină care ne unește într-un spirit de solidaritate și ne face să simțim că suntem cu toții parte din creația Lui, creați din lumină și avem obligația să ținem vie această lumină, indiferent  ce sacrificii ar pretinde.
Așadar dragi români oriunde v-ați afla să facem în așa fel ca să trăim în lumină și prin lumină, astfel vom continua să strălucim și ÎMPREUNĂ să facem o lume mai bună pentru toți!
Bunul Dumnezeu să vă-mbucure  inimile și să vă lumineze calea!