Acțiune culturală de editare a lucrării STUDII ȘI ALTE SCRIERI, autor Dumitru Iuga se   desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș în cadrul

Programului județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale 2015; domeniul E – editarea de lucrări din domeniul culturii scrise.

Scopul acestei acțiuni culturale este conștientizarea comunităților locale cât și a publicului larg asupra valorii moștenirii culturale în vederea salvării și valorificării acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă.

Volumul STUDII ȘI ALTE SCRIERI este publicat într-un număr de 200 de exemplare,

distribuite gratuit. Poate fi descărcat și de pe sit-ul: www. fundatia-iuga.ro

Volumul cuprinde studii de istorie, etnografie, folclor, creații, interviuri – care valorifică activitatea depusă pe tărâm cultural a domnului Dumitru Iuga, prin care autorul își aduce o contribuție la cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural maramureșean, bazată pe activitatea sa în acest domeniu.

Promovarea rezultatelor acțiunii culturale se realizează cu sprijinul Bibliotecii Județene Petre Dulfu prin lansarea lucrării și organizarea Expoziției Măiastra, vineri, 16 oct. ,ora 13

Expoziția va cuprinde un scurt istoric a activității Asociației Măiastra a Tinerilor Artiști (1976 -1990) și Revista internațională de arte Măiastra redactată, în 1990, de Dumitru Iuga (sub pseudonimul Ion Bogdan), în colaborare cu pictorul Mihai Olos, precum și alte publicații realizate.

Vă așteptăm cu drag vineri – 16 10 2015, ora 13, la Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Baia Mare, Bd. Independenței, nr. 4 B , la parter - în sala de conferințe.

Persoana de contact este managerul de proiect : Doamna Georgeta Maria IUGA, director executiv la Fundaţia social-culturală pentru democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune”. Tel/fax 0262 226.739; tel. mobil 0744 769.178.

E-mail : Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

Cu aleasă considerație,                     

Manager proiect,  Georgeta Maria IUGA

 

m ă i a s t r a

 

1976 – ia ființă Asociația Tinerilor Artiști

             cu secțiunile: literatură, plastică, muzică

 

 

1977 –1990 - Asociația Tinerilor Artiști se va  numi ”Măiastra

 

Asociația ”Măiastra” avea în program:

 

- editarea unor volume de poezie și proză;

                     (nu s-a reușit decât prin edituri)

 

- dialoguri lunare asupra unor volume;

 

- invitarea la ”Serbările Măiastra” a unor personalități culturale , reviste și edituri;

 

- lansări de carte;

 

- organizarea unor acțiuni   culturale și

sprijinirea unor manifestări culturale din județ.

 

Din activitatea Asociației ”Măiastra

 

dialoguri lunare asupra unor volume:

        - 1977 – Ileana Zubașcu, Mihai Cupcea

- 1978 – Ioana Ileana Ștețco, Aurel Pantea, Ioan      Moldovan, Doina Iordănescu, Emil Florescu

        - 1983 – Vasile Dragomir

        - 1984 – Ioan Moldovan

 

invitarea la ”Serbările Măiastra” a unor personalități culturale, reviste și edituri.

Au participat, alături de mulți alții: Laurențiu Ulici, Gheorghe Pituț, Petru Poantă, Eugen Uricariu,  Ion Iuga, Romulus Vulpescu, Marcel Runcan, Teodor Tihan, Vasile Sav, Augustin Buzura, Horia Bădescu

 

lansări de carte:

1977 – ”Stelele fixe” de Gheorghe Pituț în

prezentarea lui Laurențiu Ulici, la Cicârlău;

” Anonymus” de Horia Bădescu

 

organizarea unor manifestări prin invitarea unor personalități: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Laurențiu Ulici, Gheorghe Pituț, Nicolae Prelipceanu, Grigore Hagiu și foarte mai mulți.

 

sprijinirea manifestărilor culturale din județ: Sighet, Petrova, Borșa, Cicârlău, Săliștea de Sus, Vișeu de Sus, Ulmeni, Ieud, Budești.

Publicațiile Asociației ”Măiastra”

S-au întocmit și tipărit, cât se ”permitea” pe atunci:

 

C Ă R Ț I

1980 – ”Calendarul Maramureșului”.

Apare după 5 ani de răbdare ”cincinală”

(era terminat în 1976!)

 

1983 volumul – ”Caietele m ă i a s t r a”

 

R E V I S T E

septembrie 1976 – se publică revista ”Măiastra”

                             dedicată centenarului Brâncuși

decembrie 1976 -  revista ”Măiastra”nr.2 –

interzisă și topită în tipografie după ce a primit bun de tipar

1990 s-a tipărit revista de arte”Măiastra”, nr. 1

   caietele ”Măiastra” nr. 2 și 3 - xeroxate

 

P L I A N T E

1976- Omagiu lui George Boitorinterzis

1980-

     martie - ”Viața Românească – m ă i a s t r a –  Maramureș”;

   aprilie - ”Andrei Mureșanu – m ă i a s t r a – Maramureș”;

     iulie - ” Editura Academiei. – m ă i a s t r a – Maramureș”- interzis

noiembrie - ”Luceafărul – m ă i a s t r a – Maramureș”

1984 - ”Astra – măiastra – Maramureș”

 

Spicuim opinii despre: ”Calendarul Maramureșului”.

 

ANA BLANDIANA, în ”România literară”, an XIV, nr. 1, joi 1 ianuarie 1981.

”Calendarul Maramureșului”

 

EXISTĂ atât de puține lucruri în stare să ne umple de acea flacără înaltă, încinsă până la alb, a bucuriei pure, dezinteresate, care ne întoarce în copilărie și de acolo mai departe în timp, încât întâlnirea unuia dintre ele este prilej de sărbătoare și de noroc. Un astfel de moment a fost pentru mine în acest complicat sfârșit de an primirea unei cărți ciudate și nepereche, botezată modest ”Calendarul Maramureșului”. Abia dacă sunt în stare să-mi imaginez de câtă pasiune și răbdare, perseverență și talent au avut nevoie cei trei autori (Ion Bogdan, Mihai Olos și Nicoară Timiș), ca să strângă între coperțile volumului editat la Baia Mare toată acea aproape incredibilă bogăție a folclorului maramureșean, acele mai bine de 600 miraculos de frumoase cântece; acele fabuloase și încă vii obiceiuri de primăvară, vară, primătoamnă, toamnă, primăiarnă și iarnă; acele atât de pline de haz ghicitori și acele atât de pline de sensuri proverbe. Abia dacă sunt în stare să suport ideea răbdării cincinale de care vorbesc autorii acestui manual de suflet ancestral unde au fost puse la adăpost frumusețile amenințate de timp, așa cum se ascundeau în munți bogățiile amenințate de năvăliri. …

Citesc ce am scris până aici și mă cuprinde o știută jenă pentru felul demonetizat în care îmi sună cuvintele de admirație. Ne-am obișnuit să ne supralicităm entuziasmele, încât adevărata emoție se descoperă lipsită de apărare în fața vocabularului. Trebuie să ne ștergem de pe retină toate miile de fotografii cu dansuri populare, în costume populare luate de la garderobă, pentru a putea înțelege cu adevărat frumusețea acestor țărani ieșiți la horă în costumele lor de sărbătoare. Trebuie să uităm toate cântărețele, orbindu-și telespectatorii cu mulțimea paietelor și florilor cusute cu țiplă și fir pentru a ne putea bucura de frumusețea acestor țărănci cu catrințe dungate roșu și negru și cu sumane de pănură albă tivită întunecat. Și trebuie să ne aducem aminte de pestriții colindători din tramvaie – făcându-și urările între două stații și planul de câștig între două trasee – pentru a ne putea bucura de autenticitatea acestor coconi cu opinci, căciuli și cojoace, harapnice și traiste cu mere și nuci. ”Calendarul Maramureșului” este asemenea unui aparat de precizie care a înregistrat, cu finețe, până la nuanță, o realitate artistică și sufletească existând încă în chip miraculos; și dincolo de bucuria pe care existența acestei subtile înregistrări ne-o produce, crește norocul că ceea ce ai au adunat există încă în viață, că nu este vorba despre o antologie de folclor trecut prin fonoteci și filme de specialitate, ci de un monument de artă înflorind pe un pământ așezat în nordul hărților și al sufletelor noastre: ”A fi mare nu-i mirare/ A fi om e lucru mare”, spune unul din proverbele care deschid această Biblie maramureșeană. A fi artist așa cum sunt autorii acestui sumum de frumusețe, a artist așa cum au fost și sunt toate miile de artiști fără nume pe care cu atâta emoție îi reprezintă ei – este într-adevăr lucru mare.

  1. T., în ”Astra”, nr. 1, 1981, p. 15.

”Calendarul Maramureșului”

``… un calendar… de păstrat în casă la loc de cinste spre desfătare și meditație, spre nestinsă trezie în fața trecerii/petrecerii în creație a timpului și timpurilor``.

 

GHEORGHE PITUȚ, în ”Locuri și oameni. Scriitori și parabole”, Cartea Românească, p. 206.

 

Calendarul Maramureșului”

 

Amar de vreme a trecut de când inițiatorii săi așteptau să apară și iată, în sfârșit, în fața ochilor noștri – Calendarul Maramureșului, editat de Asociația folcloriștilor și etnografilor, MĂIASTRA – Asociația tinerilor artiști, sub responsabilitatea marilor iubitori ai spiritului și oamenilor acestor locuri: Ion Bogdan, Mihai Olos, Nicoară Timiș.

Și celui care-a văzut și celor care n-au trecut prin Maramureș li se va releva prin acest Calendar o lume inconfundabilă: floare și stâlp neclintit, nor adormit pe vânt și cremene tăioasă, miel și vultur cu șarpele-n plisc, foc și izvor, cântec și ochi privind și sorbind pe razele vederii bucuria, tânguirea și frumusețea, numai și numai pentru a nu lăsa cântecul să aibă vreodată sfârșit. …

Maramureșul nu este mămăli’ cu brî’ cu la’ cum (superficial) cred unii, ci forță și tunet, cer pământesc și senin de pământ, poartă ca un țărm de apă mare prin care intri sau ieși dintr-o eternitate în alta, țară născută și păstrată milenii de către oamenii ei numai prin cultul muncii, al blândeții și al cântecului proaspăt, cum nu-i decât roua dimineților de vară. Tuturor ni se par incomparabile priveliștile în care ne-am născut, dar oricât ne-ar veni de greu noi recunoaștem că Țara Maramureșului s-a născut deodată cu oamenii ei și că munte cu munte, deal cu deal și vale cu vale au fost atât de armonios rânduite încât cel mai mare și mai bun dintre zei parcă le-ar fi mângâiat ușor cu mâna ca să rămână astfel în vecii vecilor…

De aceea ne-am întristat la lectura unor fragmente în care marele cântăreț anonim – poporul, a fost ”corectat” în spiritul său de la început, fapt ce ar trebui remediat grabnic la a doua ediție.

Considerăm Calendarul Maramureșului un eveniment cultural al întregii țări și credem că toți cei care vor avea bucuria de a-l citi îi vor felicita, împreună cu noi, din inimă, pe inițiatorii săi.

1983 – ”Caietele m ă i a s t r a”

După ”Nord statornic” din 1973, cea care aduce ”Măiastra” în atenția națională este culegerea ”Caietele Măiastra” din 1983.

Conținutul voit este unul, cel impus este altul…

 

Cităm din presa vremii:

          ”ȘCOALA LITERARĂ DIN MARAMUREȘ”: ”o atmosferă comună și o implozie sincronă, studii asemănătoare și afinități, obsesii marcante și idealuri omogene – iată câteva elemente care pot uni un număr de scriitori, uneori în afara oricărui voluntariat, într-o școală. Acest lucru se întâmplă astăzi în Maramureș. Caietele Măiastra, pe care le-a editat Asociația ”Măiastra” a tinerilor artiști din Maramureș, certifică nașterea unei școli de literatură a Maramureșului” (CONSTANTIN SORESCU, SLAST, 12/1984).

 

          ”O ȘCOALĂ DE POEZIE ÎN PLINĂ FORMARE ȘI AFIRMARE”: ”Socotim apariția ”Caietelor Măiastra” … drept un eveniment literar demn de toată atenția și totodată de toată lauda” … pentru ”calitatea literaturii pe care o conține, fie că este semnată de scriitorii consacrați, fie de tinerii aflați la început de drum. Mai cu seamă poezia copleșitoare, cantitativ, în volum, vine să confirme aprecierea foarte des enunțată de critica de specialitate, că-n Maramureș oamenii poartă în inimă și pe suflet coroana vocalei de aur a versului adevărat, cel în stare a lumina, cu mister și viața trăită frumos… câte frumoase versuri sunt în aceste ”Caiete Măiastra” (FLACĂRA, 13/1984).

 

          ”Despre succesele obținute, de exemplu, de Asociația ”Măiastra” … s-a vorbit mult cu ocazia apariției (în 1980) unui splendid Calendarul Maramureșului elogiat în întreaga presă literară și de un număr mare de scriitori importanți.

O dovadă clară a efervescentei ”stări literare” maramureșene o constituie și … Caietele Măiastra. Cartea aceasta trebuie pusă la loc de cinste în bibliotecă”. (FAMILIA, 37/1984).

 

          ”Maramureșul ne reține cu regularitate atenția prin remarcabile activități cultural-artistice. Demn de reținut este și faptul că numele unora dintre scriitorii și artiștii din nord au depășit granițele regiunii, fiind cunoscute și apreciate în întreaga țară, și chiar peste hotare” (ROMÂNIA LITERARĂ, 13/1984).

 

”Căci poeții sunt, în Maramureș, puterea și la număr mai întâi, încât bag de seamă că o revistă cu viață în ordine și cât mai curând în spațiul acela are dreptul și resursele și premizele sigure și imperioase (Zilele de alergătură, strângere și selecție aspră, nopțile de zbucium și de febră tipografică, se trag din osteneala generoasă a poetului Ion Bogdan…” (ION GHEORGHE, LUCEAFĂRUL, 11/1984).

  

”Caietele Măiastra” sunt un argument care clintește prejudecata că Maramureșul este doar o zonă cu resurse inestimabile în etnografie și folclor”

(VATRA, 8/1984).

 

          ”A doua zi am avut în mână un volum de poezie, proză, critică literară, eseuri, întitulat ”Caietele Măiastra”, unde am citit textele unor Gheorghe Chivu, Mihai Olos, Gheorghe Pârja, Ion Burnar, Diana Adamek, Mircea Marian, Vasile Dragoș, Ion Bogdan, Mihai Cupcea, Vasile Latiș, Ioan Moldovan, Ileana și Ion Zubașcu, Augustin Cozmuța, George Maria Banu și alții, care cu toții, într-un efort comun lăudabil, și, de altfel, lăudat adesea, încearcă și nu o dată reușesc să contureze o trăsătură dintre cele de major interes și spiritualității românești”

(NICOLAE PRELIPCEANU, TRIBUNA, 13 dec. 1984).

  

Încheiem cu o poemă populară,

ca un gest de tristețe,

de

Bine, Adevăr și Frumos

 

Fă-mă, Doamne, ce mi-i face,

Fă-mă pasăre măiastră

Să zbor la mama-n fereastă.

Măicuța m-a hâșăi –

Io de-acolo n-oi fuji

Până nu i-oi povesti

Cum trăiesc cu streinii.

Streinii cină la masă -

Eu cinez îmblând pân casă;

Streinii la masă cină –

Eu țin sfeșnic și lumnină.

Dacă gată de cinat

Io am vasă de spălat

Și prunc mnic de legănat.

Ieu cuțîtu să-mi tai ptită,

Cu lacrămi învăluită.

Da’ de lacrămi nu bag samă

Că le șterg cu ce năframă,

Da’ mni-i mnilă de obraz

Că rămâne fript și ars.