A șaptesprezecea, cronologic vorbind. Septembrie vecin fiind subiectu` tabletei, pe scurt. Astfel, la debut, basarabeanca Viorica Pintilie cu trioul local de jazz. Standarde din patria genului. I-au urmat două seri de dirijat, sub egida ”Suonoarte Masterclass”. Cursanți de pretutindeni, tineri sau vârstnici, ai grecului Michalis Ecuonomu, îndrumătoru`. Câțiva, numa` buni de readus îndată la Pitești. Nu prea a convins alegerea tânărului sud-coreean drept câștigător. Existând unii mult mai expresivi în mânuirea baghetei. Dar, cum cineva din instituție știe și face totu`, noi  n-avem cuvânt de vorbă...

  Așa că trecem la Adela Liculescu. Craioveancă la origini, acuma prin Viena dacă bine-am înțeles. O pianistă de forță, viteză și subtilitate. Strașnică foarte pe claviatură. A ales nimerit (Liszt, Gulda și-ncă ceva) și ne-a încântat. Am aplaudat bogat și cerem managerului Gabi Niță s-o reinvite cât mai curând într-un recital. A dirijat cu elan Constantin Adrian Grigore, mai mereu p-aci, potrivit. După ei, în duo, concertmaistrul Mădălin Sandu (cu atribuții și de director artistic), împreună cu soața Gina Sandu. Naistă, profesor de muzică și director adjunct la Liceul de Arte ”Dinu Lupatti” Pitești. Un pic de clasic și ceva etno, strânse-n-tr-o-oră de ”muzică ambientală” cum i se spune azi. De fapt, un cafć concert mai stilizat, chiar dacă pe afiș nu scrie astfel. În fond, nu genu-i problema, ci apariția tot mai frecventă a instrumentistei menționate pe scena argeșeană și nu doar. Deh, cine poate, oase roade, nu? Alții, cu mult mai îndreptățiți, nici pe departe...
  Izabela Ghergu, tânără cellistă, fu și ea solistă în premieră. Sub conducerea profesorului Alexandru Ganea, de la Conservatorul bucureștean. Iară Analia Selis, ”ultima, da` nu cea din urmă”, reveni cu tangouri și șlagăre românești interbelice. Dragoș Oprea, la pult. A mai fost și ceva pentru tineret, cu bandu` de jazz. Cam atât. Fanii locali vor însă mai mult și mai bun. Știu sigur asta și socot că au dreptate...