Desigur, sunt multe probleme în discuție. Să nu credeți că istoria se scrie așa ușor. Pentru o singură afirmație din tratatele de istorie, sunt zeci de articole și sute sau mii de discuții la o bere (sau o cafea, depinde). Am ales pentru dvs. câteva idei, pentru a vedea doar un colț din complexitatea studierii trecutului. Cultura Cucuteni. Prin anii '70, mass-media mondială uimea lumea cercetătorilor (și nu numai) cu o fotografie ... triplă. Color. Un vas din cultura eneolitica (Eneolitica; adică de după neolitic; i se mai spune și epoca aramei sau de tranziție) Cucuteni era identic (formă, decor, culoare) cu un vas din China antică. Dar și cu un vas din America precolumbiană. Multe idei despre similitudine, dar nici o rezolvare concretă. Ieri(16.08.2023), am aflat de la Digi.24, că soții Lazarovici (Magda și Gheorghe) au găsit o serie întreagă de analogii între ceramica pictată Cucuteni -din stațiunea pe care o sapă- și o stațiune din China. Nu doar un vas. Știrea este extrem de importantă. Desigur, explicații sunt -încă- multe. (N.B. În ce privește lutul ars utilizat la lutuierea pereților, nu cred că este o mare descoperire.

Toate așezările epocii aveau pereții din nuiele lutuite. În zonele cu loess. Chiar și acum se folosește sistemul, nuielele fiind înlocuite cu cherestea. Și, uneori, lutul înlocuit cu ciment.) Este un mare pas înainte. De la un vas, la aproape totalitatea vaselor pictate. Subliniind meritul cercetătorilor amintiți, nu trebuie să uităm că mai era un vas asemănător din America precolumbiană. Și -evident- mai trebuie ca acest tip de ceramică să mai fie descoperit și pe drumul de zeci de mii de km ce separă România de China. Pînă atunci, rămîne o problemă neelucidata... încă. (Spre deosebire de o "colibă" realizată pe lîngă București, de un geolog. Îndrăgostit de cultura Cucuteni, a creat o replică contemporană. Sau mă rog, ce a crezut, el, că este replică. Toate bune și frumoase, numai că numita cultură nu a existat niciodată în Muntenia. Pe atunci, în Muntenia exista cultura Gumelnița. Muntenia, Dobrogea, estul Bulgariei pînă la Marmara și muntele Athos. Bulgarii îi spun Karanovo VI. Între Gumenita și Cucuteni a existat o zonă de contact. Galați-Brăila și Carpatii de curbură. Zona a fost declarată ocupată de o cultură independenta, numită Stoicani-Aldeni. Deci coliba Cucuteni se potrivește ca nuca în perete cu Bucurestiul.) Originea tracilor. Pînă acum, sunt trei teorii despre geneza tracilor. Tracomanii susțin că tracii sunt puri etnic din neolitic pînă azi. Avind de-a face cu o continuitate perfectă. O cercetătoare sovietică a considerat că tracii sunt noii veniți din epoca fierului. Teoria îmbrățișată de cei mai mulți istorici români(și nu numai), este că tracii s-au format din fondul local de epoca bronzului și noii veniți. Nu are rost să discutăm de teoria tracomailor. Pentru că neoliticul de pe teritoriul nostru este tributar neoliticului anatolian, care a migrat -prin balcani- pînă aici. După ce au dezvoltat culturi strălucite, sub șocul indoeuropenilor, mulți purtători ai eneoliticului nostru se retrag în sud. Desigur, au existat și supraviețuitori care nu au plecat. S-au ascuns prin păduri și mlaștini. În timp, au găsit metode de conviețuire cu noii veniți, creind alte culturi materiale. Dar strălucitele lor cuturi au dispărut, cu obiceiuri cu tot.(Matriarhatul înlocuit cu patriarhat, cultul fecundității și fertilității înlocuit cu cultul soarelui și -de multe ori- inhumația înlocuită cu incinerația. Nici așezarea stabilă nu mai era așa de raspindita și fixă, creșterea animalelor înlocuind cultura pamintului, care a devenit doar o anexă. Populația a fost indoeuropenizata, în decurs de 1000-1500 ani.) În plus, teritoriul nostru era stapinit aproape pe jumătate de extensii (autohtonizate, dar extensii) ale culturilor siberiene sau iraniene din nordul pontic. (Noua, Coslogeni. Țineau de complexul Sabatinovka.) Personal, nu cred că este vorba de purtătorii culturilor neolitice și eneolitice, ca reprezentanti ai tracilor. Putem vorbi de strămoșii lor. Dar asta e cu totul altceva. În ce privește teoria că noii veniți ar fi fost traci, iar sunt tot felul de probleme. Acești nou veniți, aparțin Europei Centrale (sud Germani, Austria, Cehia, Panonia, nord Serbia, vest România). Cultura cimpurilor cu urne funerare. Denumită în fel și chip. Atît la ea acasă, cât și când a început migrația. Crescători de animale în turme mari, războinici, case rectangulare, ceramică neagră lustruită, inventar din bronz. Dar această cultură emigrează în Italia, Galia/Iberia, insulele britanice, Benelux, nord (Danemarca, Norvegia, Suedia) etc. Dacă acceptăm că ei sunt tracii, înseamă că toată Europa a fost tracă. Este cam greu de dovedit așa ceva. Rămîne ca acceptabilă teoria cu fuziunea dintre noii veniți și culturile epocii bronzului de la noi. Bine, spațiul trebuie mărit nițel: sudul Poloniei, nordul Mării Negre (unde vor apare tracii bosporani), fațada estică a Balcanilor și... mai toată Anatolia. Pentru că ăsta e lucrul nestudiat de noi -și de mulți alții-. Anatolia e plină de traci. De unde vin? Când? Cei mai mulți cercetători admit că vin din zona Dunării de Jos, incepind cu sec. XII. (După prăbușirea Toiei. VIIb2.) Dar în timpul ăla, aveam de-a face cu "noii veniți" (cultura câmpurilor cu urne funerare) și băștinașii. Au venit împreună în Anatolia? Parțial, da. Vedeți că în stratul Troia VIIb2, există cermica Babadag și Coslogeni. Am vorbit de multe ori cu Sebastian Morintz despre ele. Prezența lor în același strat arheolgic, indică nu doar contemporaneitatea culturilor (deci Coslogeni nu se termină brusc, la finele sec. XIII; sau se termină la noi, pentru că au migrat în sud; iar Babadag nu începe brusc în sec. XII...), ci și colaborarea lor. În apărarea Troiei, de ahei. ("Tracii" și amazoanele nord pontice, din Iliada lui Homer.) Posibil să fi plecat în Anatolia. În felul ăsta, nașterea civilizației trace este mult mai complexă și pe un areal mult mai mare decât se presupunea pînă acum.(Să nu mai vorbim de formare tracilor în Panonia, loc ferm deținut de cultura câmpurilor cu urne funerare. Asta presupune o influentă masivă spre vest, a ocupanților teritoriului intracarpatic. Deși vedem -clar- o migrare masivă din vest spre Ro și nordul Mării Negre. Sau după sec. VIII, începe să se facă simțită influența intracarpatică?) Dar cercetările continuă... Corăbiile antice. Numeroase izvoare ne amintesc de galerele antice. Cu un rând de vâsle, cu două(bireme), cu trei(trireme), cu patru(pentareme) și cu cinci(quinquireme). În baza unor imagini de epocă, mulți istorici consideră că navele respective aveau rindurile de visle etajate. Dar... ați calculat cât de înalt trebuie să fie bordul unei corăbii cu 3-5 rânduri de vislasi dispuși pe verticală? Și ce pescaj trebuie să aibe, ca să nu se răstoarne? E bine, calculați! Apoi, să calculați și lungimea ramelor pe fiecare rînd. (Ce greutatea aveau cele de la înălțime? Ce forță trebuia să aibe sclavul, pentru a o mânui? Marș constant, de lungă durată și rapid, în timpul luptelor.) Și aveți grijă să sincronizați mișcarea vislelor, să nu se încurce. Alți istorici consideră că știrile respective se referă la numărul de vislasi pe o băncuță. Corabia are aceeași înălțime, dar rama este actionata de 1, 2, 3, 4 sau 5 vislasi. În cazul ăsta, vasul capătă dimensiuni mărite pe orizontală, nu pe verticală. Disputa nu s-a încheiat, încă..., deși oficial, apar doar imagini cu vislasii dispuși pe verticală.(?!!!) Sunt doar câteva probleme. Practic, aproape orice afirmație despre trecut poate fi rezolvată în mai multe moduri. Depinde de izvoarele pe care le avem, la un moment dat. Mai regretați că nu v-ați făcut istorici?