Asociația culturală româno-germană Alexandru Ioan Cuza, cu sediul în Heidelberg, în sud-vestul Germaniei, condusă de mai bine de trei decenii de prof. Iosif Herlo, și-a câștigat încă de la începuturi reputația unei instituții care promovează și susține schimbul cultural între România și Germania, aducând astfel un aport prețios la crearea unei atmosfere de cunoaștere, respect și apreciere reciprocă în spațiul dintre estul și vestul Europei. Organizarea, ani la rând, a Festivalului George Enescu, prezența unor personalități de prestigiu precum Florin Piersic, Maia Morgenstern, Ana Blandiana, Luiza Borac, Mircea Dinescu, Mircea Cărtărescu, dar și a unor ansambluri muzicale și de teatru remarcabile, au cimentat renumele asociației. Multe reprezentații teatrale pe scena din Heidelberg au atras și încântat un public fidel, iubitor dar și cunoscător de teatru.
Ieri, 30 iunie 2023, publicul din Heidelberg a avut însă prilejul de a fi prezenți la un spectacol pe cât de simplu în anunțul public - ”Soacra cu trei nurori” -, pe atât de remarcabil în desfășurarea sa. Teatrul ARARAT, din Baia Mare, sub conducerea și cu participarea activă ca protagonist a lui Claudiu Pintican ne-a oferit, și oferă, un spectacol de excepție!

Povestea lui Creangă, a fost adusă pe scena din Heidelberg de un talent actoricesc mare cât muntele al cărui nume teatrul îl poartă! Am avut marea bucurie, de fapt, un adevărat privilegiu, de a fi prezent la acest eveniment artistic! Întreg ansamblul a delectat, animat și chiar integrat în firul epic al comediei un public, care a răsplătit cu numeroase salve de râs și aplauze prelungi captivanta prestație a artiștilor băimăreni. După binemeritatele aplauze și ovații la scenă deschisă, adresate ”soacrei” Aurora Prodan, și nurorilor ”Anica” – Liliana Voș, ”Floarea” - Denisa Vraja -, ”Agripina” – Ruxandra Lăzărescu precum și ”ginerelui Gheorghiță” – jucat de însuși regizorul spectacolului, Claudiu Pintican, lumea din sală se pregătea să plece acasă, fericită...
Dar iată, că atunci, coboară de pe scenă în parter, spre public, Claudiu Pintican, și anunță, cerând modest îngăduința publicului, că ar dori, sub forma unui ”moment poetic”, ceva inedit în cadrul unei seri de teatru de comedie, să prezinte scurt alte două spectacole din repertoriul teatrului său, spectacole de o cu totul altă factură, decât comedia populară tocmai vizionată. Publicul, foarte interesat,  a rămas pe locuri, numai ochi și urechi.
Ce a urmat, a fost din cu totul altă lume: două ”buchete” din florile cele mai alese ale liricii românești - Eminescu și Minulescu – împletite, fiecare într-un spectacol separat, în cununi din versuri nemuritoare ale marilor noștri barzi. De-a dreptul fascinat de interpretarea artistică de o mare virtuozitate, publicul a rămas țintuit în scaune, preț cam de 30, poate 40 de minute. Ar mai fi rămas acolo toată noaptea! Claudiu Pintican, trecând ușor ca fulgul de la momentele dramatice la filozofia sceptică eminesciană, apoi, la reveriile romanțelor boemului simbolist Minulescu, ne-a luat pe toți pe un covor zburător, și ne-a purtat cu grație deasupra lumii și deasupra noastră, arătându-ne și lacrimile, dar și bucuria vieții, ne-a pătruns, cum cineva din public spunea aseară, ”ca un chirurg”, în trup și în suflet.
Dacă nu mă înșel prea tare, cam așa poate suna definiția unui mare actor, a unui adevărat om de artă.
Iar dacă nu o să ajungeți vreodată la muntele Ararat, la Teatrul ARARAT trebuie să ajungeți!