De ce ?

De ce ?
De ce te nchizi și fugi de mine
În labirintul unui gînd?
Revino ți !
De dorul tău nici nu mai știu
De trebuie să mă supun
Aceleiași trăiri ,sau poate
A fost doar tresărire n gînd?
Cerșesc!
Mi e milă și de noaptea
Ce mi tot alungă a mea chemare
Urzită n taină de vre un vis,
Neîmplinit,neprihănit,
Ce doare!

Am înțeles așa tîrziu...
Căci parcă te știam de o viață!
Trăiam cu tine ca și cînd,
Ne cunoșteam dintr o speranță,
Născută sigur dintr un dor...
Mă tot cuprind ciudați fiori!
Mi e teamă!
Să nu te pierd ,eu tot îmi spun
Și mă agăț de vagi trăiri,
Ce parcă rîd de mine n față!
Sublim!
Ai fost pentru o clipă doar ,
Un fir de iarbă...
Iar eu un bob de rouă rătacit
De vîntul de la miază noapte
,Pe al tău verde scînteind
Trairi parcă din altă viață !
Iubind...


Spre nicăieri

În depărtări de lume
Teluric te privesc
Prin haosul din mine,
Un ludic te iubesc,
Îmi scapă de pe buze,
Aud șoptind în mine,
Dorința răzvrătită
Tot cautînd spre tine.
E atît de cinic dorul,
Tumultul tău mă strînge,
Mi e dor de o îmbrățișare
Ce parcă nu mai vine...
În zări labișiene
Plecat ai să trăiești
O clipă fară mine ,
Dorințe să nutrești...
Ținuturi unde slovă
Adulmecă fiorii,
Și fremătînd sălbatec,
Aud prin foșnet cerul...
Rămase n mine doină,
De o vreme ,mă tot plînge,
Prin gînduri răvășite,
Un tainic dor mă frînge...
Prelinse lacrimi calde
Din ochii căprioarei
O clipă s sfîrșește
Pe strune de vioară...
Necunoscute doruri
Prin trup îmi dau fiori
De tine ieri și azi
Și mîine îmi e dor...


Laconice cuvinte...

Unduiri de ape albastre
Prin laconice cuvinte,
Murmurînd sălbatec,dorul
Clipa ,visul vrea să mi strice...
Prin ce tainice trăiri
Să te caut învrăjbită?
Dezicîndu te de mine,
Timpu n tîmplă îmi tot țipă!
Te tot pierd și te tot caut,
Prin bastardele mi trăiri,
Fără glasul tău duios
Nu știu ,nu pot a trăi!
Clipe reci îmi stau pe pleoape
Izvorînd dintr un pocal
Unde cîntecul din suflet,
Le a tot strîns ,hain ,banal ..
Orizonturi nesfîrșite
Tremurînd crepuscular
Un trecut renaște n mine,
C un decor autumnal!
Cad ușor peste a mea taină,
Stele ,luminînd tăceri,
Ochii mei cătînd spre tine ,
Plîng timizi în ochii tăi...


Deziderat inocent...

Din senin pornit a vîntul,
Îi ascult înfricoșată
Urletul din zori de zi,
Dimineților deșarte...

Urlă trist ,nemîngîiat,
Prin cotloanele sărace,
Loc își face de odihnă
Cu privirea i înghețată...

Îl aud cum geme ntr una
Parcă i trist și supărat
Vremea lui veni în trombă,
Cu al lui grav deziderat...

Îmi tot țipă în ureche,
Pe la geamuri mă privește,
Drept să ți spun,îmi e cam teamă
Și o mirare mă pîndește...

Gîndu mi fuge către tine,
Mă dezic de stări febrile...
Ghemuită într un scaun ,
Țin condeiul într o mînă...

Și privesc în gol străină
Ascult tristă vîntu n noapte
Îl primesc ,ca pe o vrajă
,Ce ar vrea parcă să mi vorbească...

Pe al lui suflet are doruri
Ca și al meu ,neîmplinite
Răscolind pămîntul tot ,
Vrajă ar vrea să o ridice...

Un crîmpei de amintire
Dintr un lung ,nemuritor
Timp nefast,lugubru ,cinic
Stă de un ceas ,în ochii mei...


Năzuință și zbor

Îs flămîndă doar de tine...
Ca o pasăre rănită.
Tot te caut în luminâ,
Dulce ,tristă năzuință.
Și ți prind aripile frînte,
Ți le fac de îngeri ,zbor...
Peste inima mi mîhnită
,Iar mă faci să mi fie dor!
Curg izvoare nevăzute,
Printre sufletele noastre.
Hai să ascundem clipa crudă,
Într o pasăre mâiastră ...
Ce și trăiește trist menirea
De i voit ,sau de i hazard...
Dulce nazuință surdă,
Inima mi o pui pe jar...!
Stau pocalele aurite,
Printre rugi ,în flăcări vii...
Ardem trist pe dinlăuntru,
Palmele ni s lut și spini...
Îs flămîndă ca o fiară,
De suspin și de iubire...
Cad suav ,fără de veste Dor de dor din neființă...!
Și îl strîng între suspine,
Îi pun lacăt să îl știu,
Că i ferit de acea privire...
Zorilor ce nu mai vin...
Peste zboru mi siderat îngerii își pun haotic,
Dor din dorul lor prea blînd Și mă nalț ,mă nalț ,frenetic...
 


Bucăți de humă ...

Din humă ce-mi atinge pielea
De un caolin sfâșietor,
Percep cu dragoste nebună,
Același dor răzvrătitor.
Și plâng și lacrima-mi se scurge,
Pe pietrele de-un gri bazalt...
Pe lângă teii din pădure,
Ascund tăcută, un oftat.
Renasc din firele de iarbă,
Ce roua le adapă crudul...
Același verde, mă îndeamnă
Să sorb din cupă, doar veninul.
Și un tremurat hain ,de spaimă,
Mi-ntunecă trăiri ce dor...
De dorul tău hulesc destinul
Și-l cert adesea, căci mi-e dor.
Tăcerea, se așterne-n tihnă
Peste pocale argintii
Din care se adapă cerbii
Pădurii iernilor pustii...
Bucăți de lut, o clisă groasă,
Picioarele mi le cuprind,
O strălucire, albă,pură,
Mă prinde-n vraja-i... mă supun!
Aceluiași destin funebru ,
Călcînd pe doruri, rătăcind ...
Printre nuanțe de albastru,
Tânjesc sub cerul plumburiu ...
Aievea mi se pare totul !
Trăiesc, coșmar după coșmar ...
De ce e totul imperare?
Iar tu, nu simți, nu ai habar...


Sentimente si cafea

Hai sa bem cafeau calda
Si-n doi sa povestim
Despre mine despre tine
Despre ce-o mai vrea sa stim

Gandul tainic sta mirat
Genele  clipesc privirea
Parca s-a inseninat
Ce frumoasa e iubirea

Ce aroma ce placere
Fumul gros  privirea-ltaie
Tragi din pipa cu nesat
Si-mi spui incet sa tac

Tremur de atata spaima
Sorb di ceasca cu placere
De n-ar fi cafeau asta
Dorul n-ar mai sta pe gene

Bratele impreunate
Peste-a ta p=cuminte umbra
Ce mai vis ce aventura
Las  placerea sa patrunda

 la cafea pe indelete
Visele nu vor sa plece
Hai mai stai sa povestim
In cafea sa tot sorbim

Iar privirea-ncet  sa fure
Pe furis a tale  buze


Stare

Lasa-ma sa-mi fie dor
Sa visez sa cred ca viata
Ne uneste ne desparte
Intr-un gand razlet  si vrem
Sa luam din ea dulceata
Noptilor de dulce-amar
Lasa-ma sa-mi fie dor!
Tu ramai nepasator si ce daca
Mai visez spre a mea uimire
Sarutari prea triste clipe
Cum ca tu tot vi si pleci
Zilele-mi par mai scurte
Cu aroma de trecut
Visul pare si mai crunt
Rezervat te simt si-ti spui
Cum ca esti ...te-nteleg....
Pasii singura mi-i port
Spre carari nebanuite
Lasa-ma sa -mi fie dor
Eu vreo vina sa nu am
Nici sinceritatea slovei
Sa nu creada c-am sa pot
Mult mi-e dor de al tau oftat
Sa mi-l pun pe ochii plansi
De atata neputinta
Sa sa-ti spun telelor cum sunt
Imbracata-n straie albe
Imaturele suspine
Dor de tine dor de noi
Si ce daca or sa vina?
Clipele purtand mireasma
Unor mangiaeri divine