s  Întâi și-ntâi, meritat din plin, cei trei directori, tenori de la Iași: Apreotesei, Guzgă, Fermeșanu. Realmente excelenți. Motiv pentru care le-am dedicat un articol separat. Publicat deja, drept certă mulțămire. Apoi, din aceeași zonă geo-muzicală, Brio Sonores. Un cvartet vocal de la Chișinău. Doi tenori și doi baritoni. Tineri și entuziaști. Adică (nu neapărat în ordine), Dumitru Mîțu, Veaceslav Timofti, Vitalie Maciunschi și Mihai Grandaman. Și ei, cu voci puternice. Pregnante vădit. Melodioase, armonioase. Sudați monolitic. Ce-au cântat preponderent canțonete și piese pop. De dincolo, de dincoace de Prut. Stârnind îndreptățit aplauze printre piteștenii prezenți la filarmonica urbei. A dirijat Dragoș Oprea. Sub a cărui baghetă a evoluat, la-nceput de lună, și pianista bucureșteană Andra Maria Mărgineanu. Fină pe clape precum profu-i din studenție, Vlad Dimulescu...


  A mai fost printre soliști, de două ori în (cam) ploiosu` mai vecin, Gina Sandu. Nevasta naistă a concert-maistrului Mădălin. După ce, în februar` a mai urcat o dată pe scenă, când cu sud-coreenii. I-au fost dirijori atât soțioru` polivalent, cât și Constantin Grigore. De la un timp, devenit și-al doilea de-ai casei. Cu oarece plusvaloare, nu neg. L-aș aminti și pe junele tenor Alex Andrei Pîrvu, acum student la Canto. Îl știm de când era elev și se anunța promițător foarte (debutând tot la filarmonica loco). Da` și pe liceeana concitadină Sofia Butaru. Fiica violonistă a unui foarte sârguincios instrumentist din orchestră, simpatic enorm...
  A mai fost și-un concert fără dirijor, chipurile. Cum arăta afișul. Oare să nu fi pregătit nimeni orchestra?, mă-ntreb. Greu de crezut. Dar, la urma urmei, s-au mai văzut ”minuni”. Așa că asta e, pe scurt. Jazz, iarăși ioc. Lipsindu-ne pe unii de plăcerea justificată a genului. Impardonabil, criticabil, nemulțumitor sigur. În iunie, probabil, nici atâta, că, deh, se-nchide stagiunea...