De câteva luni nu l-am mai văzut pe postașul meu. A început să se facă rece, plouă aproape în fiecare zi, e plin de frunze îngălbenite peste tot... natura moare cu fiecare clipă, cu fiecare zi de octombrie.. tot mai mult...
Așteptam niște cărți din România și mă uitam lung pe geam în fiecare zi să-l urmăresc pe postașul meu care obișnuia să alerge ca o furni-cuță de la o casă la alta atât de rapid că abea apucai să îl vezi...
Astăzi a fost o zi însorită și în timp ce îmi beam ceaiul în fotoliul meu lângă geam, o mașină oprește în fata casei și coboară din ea un domn, se apropie și sună la sonerie... m-am îndreptat imediat spre geam și am dat perdeaua la o parte sa îl văd mai bine... Era postașul meu care îmi zâmbea din fata porții cu un pachet în mână.
Când am ajuns la poartă mi-a explicat că atunci când au multe pachete de livrat li se dă o mașină de serviciu. Părea fericit și mulțumit! M-am bucurat și eu de pachetul primit și am alergat pe trepte nerăbdătoare să îl deschid.
In pachet erau patru cărți ale scriitoarei Simona Mihutiu, cărți pe care le așteptasem cu mult drag! Bineînțeles că, întotdeauna când deschid un pachet sau un plic, mai întâi simt mirosul de țară, de România, mă înfrupt din mireasma ce iese din el iar apoi le scot cu grijă și le studiez una câte una.
Prima carte pe care o deschid este romanul ''Puteam fi eu '' o carte apărută în 2022 la editura ''Total Publishing'' din București . Coperta desigur mi-a atras atenția, o coperta catifelată cu un titlu superb în relief, extrem de fină, bine realizată și îngrijită. Cartea aparține colecției ''Romanul de dragoste'' și îmi atrage atenția un motto din Voltaire: ''Marea afacere și singura în care trebuie să reușești este cea de a trăi fericit''.Apoi îmi atrage atenția o mică biografie a autoarei scrisă cu litere mărunte parcă vrând să nu deranjeze. Citind descopăr că scriitoarea Simona Mihutiu s-a născut la Codlea județul Brașov. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie ''Iuliu Hațieganu'' din Cluj Napoca și este de profesie medic oncolog. Primul său roman este ''Fereastră spre mâine'' publicat la editura Total Publishing din București în 2019 iar apoi au urmat ''Destinul, o jucărie stricată'', ''Liberi să (nu) gândim'' , volumul de poezii ''Geometrii de suflet'' și romanul ''Puteam fi eu''.
Deși romanul de 255 de pagini pe care-l țineam în mână mă atrăgea ca un magnet am înțeles că trebuie să îmi încep periplul prin cele patru cărți ale scriitoarei în ordinea publicării lor ca să pot să o descopăr și să o înțeleg cât mai bine pe scriitoarea Simona Mihutiu.
Tot un roman din Colecția romanul de dragoste este și romanul ''Fereastra spre maine'' publicat în 2019 la editura Total Publishing din București un roman de 230 de pagini cu o alură la fel de profesională, o copertă interesantă catife-lată. Răsfoind cartea și citind putin în diagonală căci timpul nu îmi permite altfel pentru moment, descopăr o scriitură clară, expresivă și foarte ușoară care curge întocmai unui fluviu și care mă fură... înțeleg că scriitoarea deși se afla atunci la prima carte, are un talent narativ înnăscut și că această carte trebuie să o citesc din scoarță în scoarță pentru că nu plictisește din contră, atrage. Am să las toate impresiile mele pentru o cronică viitoare și trec mai departe la următoarea carte.
''Destinul, o jucărie stricată'' este un roman publicat la editura Total Publishing din București în 2020, un roman din Colecția romanul de dra-goste care însumează 344 de pagini și care este în fapt o continuare a romanului ''Fereastra spre maine'' pe care îl răsfoisem de curând. Dacă pri-mul său roman îl dedicase părinților săi , tatălui care visa ca Simona Mihutiu să devină scriitor și mamei care visa ca ea să devina medic, iată că cel de al doilea roman îl dedică soțului său : ''alături de care urc și cobor panta vieții umăr lângă umăr, inimă lângă inimă, mereu alături '' Răsfoind cartea găsesc nume cunoscute din prima carte și aceeași scriitură impecabila, clară și directă. Fără a dezvălui conținutul romanului pot să spun celor care vor citi acest articol că Simona Mihutiu prezintă o poveste de viată foarte interesantă în care cititorii se vor regăsi cu siguranță, fiindcă nu-i asa suntem cu toții într-o continuă luptă cu sufletul, ne evaluăm și reevaluăm sentimentele, alegem, greșim și apoi analizăm totul în numele iubirii pe care nu contenim să o cautăm.
Deschizând cea de a 4 a carte a scriitoarei Simona Mihutiu , ''Liberi să (nu) gândim'', cu subtitlul ''Povestiri despre trecutul din noi '' , publicata la editura Total Publishing din București în 2021, în colecția ''Contemporan cu istoria'' , constat că de această dată este vorba de o altfel de carte, un volum de texte, un soi de roman compus din mai multe scrieri de proză scurtă care ating toate aceeași temă atât de importantă pentru noi toți: ''libertatea''
De această dată cartea de 212 pagini are și o Prefață semnata de prof Iuliana Păcurar și un Cuvânt înainte semnat de autoare. Constat aceeași atenție pentru cuvântul scris, dăruirea gândirii, dăruirea mesajului îmbrăcat în cuvinte simple, bine alese și atât de clare. O scriitură de înaltă ținută care va mai avea multe de spus cu siguranță pe tărâmul literaturii contemporane.
... Si iată cum postașul meu m-a făcut să las totul de-o parte și să mă afund în lectură, pentru că asa cum am mărturisit mai devreme, curiozitatea nu mă putea lăsa să fac altfel ... voi reveni la aceste cărți cu siguranță și am să mai scriu despre ele.
Mulțumesc mult autoarei Simona Mihutiu pentru darul de suflet pe care mi l-a făcut și pentru bucuria și șansa de a o descoperi !
Dragii mei cititori vă doresc tot ce-i mai bun și vă dau întâlnire cu drag la proxima ocazie când sosește postașul!