Volumul ,,Rătăcind printre vârste și ani” al autorului Bogdan Nicolae Groza apare la Baia Mare, în anul 2023, la prestigioasa editură eCretor și face parte din colecția ,,Poesis”.
Volumul este alcătuit din două părți omogene și complementare: ,,Prima mea iubire” și ,,În contratimp cu vârsta”. Fiecare parte cuprinde un număr important de poeme, în jur de 50 de poeme prima, iar a doua parte cuprinde tot aproximativ tot atâtea.
Cartea este o serie de poeme sub formă de mărturii vii ale autorului pentru cititorii săi. Autorul își deschide sufletul fără nicio teamă în fața lectorilor săi, așternându-și pe hârtie cele mai sincere gânduri, mărturisindu-și totodată și sentimentele, frământările, cugetările și mai ales experiențele din ultimii ani de viață petrecuți în America.
Fiecare vers parcă o poveste complexă, o întâmplare ce s-a petrecut și l-a marcat pe eul liric. Acesta se confesează și ne face să îi fim alături timp de câțiva ani la rând, când mai adaugă câte un an sau mai mulți la buchetul vieții.
În prima parte, în poemul ,,Să fiu zen” se remarcă o nostalgie apăsătoare, dar și un strigăt pentru omenire să lase stresul deoparte și să se bucure de micile plăceri ale vieții: ,,Ce atâta stres? Ce atâtea crispări și neuroni distruși aiurea…?/ Azi las derapajele copilului din mine să expandeze…/ Să mă joc cu piticii de pe creier,/ Să calc prin bălți, si să fugăresc veverițele din Portage Park […].”
Un alt poem tot din prima secțiune a volumului ce sugerează aceeași idee de conștientizare a prezentului și de a trăi clipa (,,Carpe diem”) îl reprezintă și poezia ,,În fugă”: ,,Toată viața ni se derulează în fugă/ De parcă am primi medalii pentru goana noastră stupidă/ De parcă am lua cununa cu lauri/ Pentru gâfâielile noastre nebune.” Semnalul de alarmă este clar, iar speranța într-o schimbare e și ea prezentă în alte câteva versuri ale aceluiași poem: ,,Dacă am zăbovi puțin și am privi/ Îndepărtata sosire ca pe o răsplată a întregii călătorii/ Am vedea clar cum timpul ne așteaptă răbdător și surâzător/ Să trecem prin el senini și teferi/ Să ne încetinim pașii cu un minut pe oră/ Lăsând să ne ajungă din urmă secundele viitoare.”
În ,,Limite” se sugerează o resemnare în legătură cu tot ceea ce ne înconjoară, fiind limitați în timp, în spațiu, de sentimente: ,,Aproape totul are limite/ Lumea, Universul, Gândul, Imaginația …/ Un punct terminus undeva și apoi e vidul.” De toate aceste limitări e ferită doar dragostea pură în concepția creatorului, care: ,,Ea crește mereu străpungând cerul și constelațiile/ Și niciodată nu-i afli capătul.” Eul liric nu ezită să-si piardă speranța de a trăi acest sentiment: ,,Cu toate acestea, eu tot o caut frenetic/ Zi de zi,/ Sărind din vis în vis/ Jucându-mă de-a copilăria […].”
A doua secțiune a prezentului volum vine ca o completare armonioasă a primei părți. Cele două componente ale prezentei cărți se completează perfect.
De exemplu, poezia ,,Copilăros” ar putea întregi poemul ,,În fugă”, despre care am amintit anterior: ,,În goana vieții uit să mai trăiesc/ și zilele rapid se rostogolesc/ de parcă le grăbește cineva… .” Vocea lirică vine și cu o soluție salvatoare în finalul textului: ,,Mă antrenez să am acea anduranță/ de-a lupta cu orice ignoranță/ care mă oprește din visare… .”
,,Șapte șeptari puternici” e un poem aniversar, prin intermediul căruia poetul își face socoteala și trage linie asupra tuturor lucrurilor petrecute până la acea vârstă: ,,îmi număr regenerările/ de șapte ori câte șapte/ schimbându-mi înfățișarea de 49 de ori/ de la adult la copil și invers/ măsurând anii în septuplu/ întoarceri în mine.”
Astfel, întregul volum al autorului Bogdan Nicolae Groza constituie o pagină de jurnal intim, din punctul meu de vedere.
Prezența pronumelui personal ,,eu” și a numeroaselor verbe la persoana I, numărul singular pot garanta acest fapt. E o confesiune transparentă, o trecere în revistă a anilor ce curg ireversibil și nu se mai întorc niciodată.
,,Rătăcind printre vârste și ani” este o carte de poezie complexă, care se dovedește a cuprinde mai multe frânturi din viața autorului.
Domnul Bogdan Nicolae Groza ne invită să-i fim martori și să explorăm împreună frumusețea fiecărei zile din viața noastră în permanență. Ne îndeamnă să ne bucurăm de fiecare moment și să primim cu brațele deschise ceea ce viața ne oferă ceas de ceas.