DAR SUNT AICI

... ascunsa mea iubire,
i-atâta frig în mine,
zgribulit stă sufletul,
şi hâd!
nici scânteie sângele-n
buric de deget,
plexul solar s-a prăvălit
aiure, prin visare,
i-un gol imens, rămas acolo,
mă sfredele-n viscere,
calc roua deznădejdii, în sfială!
şi-n rugă, buza muşcă, nu dezmiardă,

din pleoapă lacrima îngheață
şi-n rostogol, mă zgârie , nu frige,
vocalele mă muşca de sub limbă,
cuvântul să se iasă-n colţuri, nu rotund,
peniţa scrijeleşte-n colţ de coală,
mimând mângâiul
din fracturi de deget,
în pălmi povara toată strâng
şi cad cu tot din eu în plâng,
dar sunt aici şi, din suspin,
azvârl spre tine cu chemări de chin...


 CLEPSIDRA NOPŢII

... vrăjile se ies din clepsidra nopţii
clevetind pe seama stelelor,
care mai aproape, care mai departe,
care colţuri mai ascuţite,
care dintre ele se va primeni
cu aura de cometă
care păstrează între sâni curcubeul
şi care şi-ar şti taina
celor patruzeci şi patru de bobi,
sau a tarotului,
sau a ghiocului,
sau a semnelor palmei,
acolo şi ele, hop!
şi să se curgă prin taina umbrei,
printre ferești, direct în aşternut!
şi-acolo...
mamă, să te ţii!
facă şi desfacă...
dar tu, iubirea mea ascunsă,
ştii,
sunt aci, aci-aci,
şi, cumva dacă...
prin cel mai firav tremor al tău,
aş afla,
şi cu tot ce sunt,
din tot ce sunt,
ţi-as veni
pavăză şi scut,
poate să te şi scot din ascunsă,
aşa să ştii,
că n-a fost spusă,
dar dacă ne-a fost scrisă?!


 SCÂNCETUL UNUI CREPUSCUL

...amurgul e târziu deja,
se fierbe miezul nopţii
în cazane telurice,
mi-e frică poate,
dar un zbierăt în ecou
îmi aduce de treaz
scâncetul unui crepuscul,
e verde în totul,
e verde până-n infinitul extrem,
e verde până la margine de lumesc,
apoi se trece izvorul din care
curgă-se orice, dar absolut orice!
numai că, numai că... da, da, vă aud,
fantomatice umbre vin
în cohorte cu candele-n mâini,
luminile se-mprăştie rotund,
totul-totul se concentricizează-n nimb,
membrană-citoplasmă-nucleu,
10, acceleraţia la ecuator,
clipa se transcende-n incubator
şi te ieşi,
verde asupramăsură peste nimic,
ochii minţindu-mă a refuz,
lanţul respirului se lunecă în confuz,
din criptic reuşesc să te scot,
iubire ascunsă,
te resfir aurorei din amurg,
te ridici către mine demiurg,
ştiu, sunt un biet pământean, anost,
dar iubirea mea e un spaţiu celest,
mi te scoboară dar,
mă scoate din zadar,
inelul nopţii pare criptic,
felin, noaptea îşi scoate vestalele prin el,
ademenind luceferii abia-aprinşi,
din candid, cerul se trece-n giuvaer,
un infinit de curcubeie cu pletele
lăsate-n vânt de alabastru
îşi desfăşoară tabăra, fix
la un mângâi de ultimul cântat al cocoşilor,
precumpănind de printre vise,
ies de sub aşternuturi eunucii,
cu ochii holbați, să vadă
prima odaliscă ce s-ar încumeta
să urineze iarba înecată-n rouă,
stau orhideele cu peţiolu-n vânt
dorindu-se iubiri ascunse,
de sub inelul nopţii, criptic,
eu le şoptesc, abia pipăit de auz,
că port în mine o iubire ascunsă
şi simt, când cerul e obtuz,
cum ea mă cheamă din aşteaptă
să-i dau sărutul de pecete-n colţ de buză,
şi-ndată s-ar transcende în meduză,
în întunecata lume a apelor,
oricine ne-ar afla,
la nimeni nu ne-ar spune,
dar la nimeni-nimeni!
luaţi de mână, ne-am ieşi în lume,
izvor de apă vie prin iubire...


ÎN STRAI DE ÎNGER

...natura-şi devorează firea,
amestec primitiv materie şi instinct,
un cor neprimenit
dă stih alveolar căderii-n întuneric,
în strai de înger, miezul nopţii
scoate cravaşa de dresor lovind în vise,
un menestrel neadormit,
aşteaptă ceas de taină să-i deschidă uşa,
inima, mai că nu-i iese de sub piept,
dar, iată că se-arată-n violet, metresa,
planurile de cucerire defilează-n pielea goală,
festinul se lunecă pe frânghii de rouă,
luceferii şi alţi epistoli peste întuneric
ţin candelele ridicate să scânteie,
atâtea fapte de mister foşnesc în aşternuturi,
că ţi-e ruşine să gândeşti la fel,
iar tu, iubirea mea ascunsă,
ieşi peste toate în pas de cadril,
printre piruete împleteşte-te cu zorii,
mi te coboară din albastru în fereşti
şi strigă-mă că-ţi aminteşti,
printre sughiţuri, de acel refuz,
prin care m-ai trimis spre reîncarnare,
plânge lângă pernă şi suspină karma,
ştie în câte rânduri ne-a petrecut în timpuri
şi îţi atârnă peste sâni cununa de săruturi...


ADEMENIT DE INFINIT

... mi-eşti nălucire-n sufletul
ademenit de infinit...
stau treaz în miez de noapte,
mi-i somnul fâstâcit,
nici vise nu-s,
în geam privesc fără privire,
în aşteptare mă încord
vroindu-mă la rândul meu nălucă,
versul se propteşte-n dezacord,
din chinul meu spre tine să aducă,
sterile şoapte se izbesc în neguri
şi scâncetul îmi pare urlet,
un nod în gât îmi dă un tremur,
nici nu ştiu cum, dar parcă murmur,
mă aţintesc
să ştiu ce se ascunde-acolo, şi... şi...
numele tău!... abia silabisit...!
se cade noaptea în poveste,
purtându-mi gândul peste lumi,
la poarta ta, din rugăciuni,
las o corolă de-amintiri,
poate, văzând-o, cum să-ţi spun,
iubirea mea ascunsă,
ai tresări
în noapte, ori în fapt de zi
şi m-ai aduce prin închipuiri
cum te rugam să mi te fii,
cum mă plecam cu fruntea pe genunchi
şi te strângeam la piept, strivindu-te,
şi mi-aş putea să mor, iubindu-te...


NISIPURI VISCERALE

...te-am dăltuit în mine,
ducând prin spirit
jertfa Anei lui Manole,
vârtej de timp mă freamătă
din creştet până-n tălpi,
nisipuri viscerale mă animă,
din trupul tău
la mine-n trup s-ascund clepsidră,
fascicule rătăcitoare-n neguri
îmi susură, din ochii tăi
în ochii-mi o candelă s-aprind,
şi-un viscol pribegind-stafie!
pe-acoperişuri în miez de noapte,
şopteşte respirul tău oprelişte
să-mi pun în pieptu-mi plumbuit,
mai bine mort!
cu trupul tău clepsidră mie-n trup,
candelă din ochii tăi în ochii
mei ascunşi de pleoapa morbă,
respirul tău...
dar, ce mai zic?...
din mort, las sufletului testament
să te păstreze karmic,
licurind şi, dintre lumi am să te ştiu
cometă, ce brăzdând prin imanent,
m-ai cere să te vin întâmpinare
la întâlnirea timpului ce nu ne-a vrut,
şi ne-am uni în steaua căzătoare,
şi ne-am cădea în lumea fără zare...


Marin Beșcucă

Poet, prozator, publicist și jurnalist, prin adopție slătinean, orădean și, în cele din urmă, dorohoian, m-am născut în orașul Corabia, din județul Olt, la data de 12 septembrie 1957. Copilăria mi-am petrecut-o la Corabia, iar după absolvirea liceului am urmat cursurile Academiei de Științe Social-Politice, București, curs de zi, întrerupte de Revoluția Română din 1989 în cel de-al patrulea an de studii. Datorită timpurilor și îmbolnăvirii, nu am mai putut relua studiile universitare.
În perioada postdecembristă am fost jurnalist de presă scrisă la mai multe publicații slătinene, apoi realizator de emisiuni la televiziunea locală Novel din Slatina, iar mai apoi redactor la ziarul Anotimp Magazin și redactor-șef la ziarul Slatina 630, funcție din care m-am și pensionat medical în luna iulie a anului 1999. Am debutat ca scriitor în anul 1997.
Activitatea mea scriitoricească cuprinde 30 de apariții editoriale:
POEZIE: „Lumina nelumescului” (Ed. Anotimp, Slatina, 1997 – volumul de debut); 100 scrisori către Gheorghe Pituț (Ed. Anotimp, Oradea, 2001); Anna – scrisoare către Dumnezeu (Ed. Asociației „Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze”, București, 2007); Scrisori către Părintele Dan (Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2014); Hiastru – scrisori către fratele meu (Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2015); Rugăciunea unei mame (Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2016); Rafael – bucuria unui răsărit (Ed. Aureo, Oradea, 2016, Anna – scrisoare către Dumnezeu (Ed. Aureo, Oradea, 2016, ediția a II-a); Odiseic – trup din netrup (Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2016); Părăsit la picioarele podului (Ed. Aureo, Oradea, 2017); Szebeni – Săldăbagiu de Munte al Iubirii (Ed. Aureo, Oradea, 2017); „Cucerirea iubirii” (Ed. Aureo, Oradea, 2017); Medica – Geneza suspinului ireversibil (Ed. Aureo, Oradea, 2018); Floricel – Baladă peste Livada de Bihor (Ed. Aureo, Oradea, 2018); Magister – Confesiunile unui poet din Grădina Maicii Domnului (Ed. Hoffman, Caracal, 2019); IC Rada – Poem peste Oradea (Ed. Hoffman, Caracal, 2019); Monstrul de pe Dilimandjaro (Ed. Papirus Media, Roman, 2019); Mnieru – Profesorul meu de Prețiozități (Ed. Hoffman, Caracal, 2019); Timișoara – Acolade peste timp (Ed. Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici”, Timișoara, 2019); Hanul Răzeșilor – Letopisețiul lui Marin Beșcucă (Ed. Papirus Media, Roman, 2021); „Hanul Răzeșilor” – Balada lui Asaftei (Ed. Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici”, Timișoara, 2022); „Hanul Răzeșilor” – Mlădița Hangița (Ed. Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici”, Timișoara, 2022).
POEZIE (co-autor dimpreună cu Marta-Polixenia Matei – Mărțișor, alias Marta-Polixenia Beșcucă): Albiile Dorului – Doi într-un poem (Ed. Aureo, Oradea 2018); Titania – poema curcubeului de Bacău (Ed. Hoffman, Caracal, 2019); La steaua Polară (Ed. Hoffman, Caracal, 2020).
ROMANE: Iubire din ruga durerii (Ed. Abadaba, Oradea, 2000); Panteonul dragostei (Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2015); Dumnezeirea Iubirii (Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2016).
JURNALISTICĂ – MEMORIALISTICĂ: Ultimul interviu (Editura Casa Ciurea, Slatina, 1997); Ultimul interviu adagio – sau Corneliu Coposu și noi românii (Ed. Casa Ciurea, Slatina, 1998).
Am publicat de-a lungul anilor, de asemenea, în diferite ziare și reviste tipărite, cât și în mediul on-line, cum ar fi:
Ziare: Slatina 630, Bocancomania, Anotimp Magazin, Jurnalul de Olt (Slatina), Crișana (Oradea), Ziua de Ardeal (Cluj), Jurnalul Bucureștiului.
Reviste: Logos și Agape, Armonii Culturale, Confluențe Literare, Rotunda Valahă, Arena Literară, Clepsydra, Însemnări bucovinene, Almanahul voievozilor de obcină, Cuvânt românesc (Spania), Miorița (SUA) ș.a.
Sunt membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al Academiei de Științe, Literatură și Arte, Oradea, al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română din Republica Moldova, al Ligii Scriitorilor Români și al Asociației pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR, Buzău.
Din anul 2017 sunt Cetățean de Onoare al comunei Paleu, Jud. Bihor.
Sunt căsătorit cu poeta și jurnalista Marta-Polixenia Matei – Mărțișor (Beșcucă) din anul 2018 și actualmente locuiesc în Municipiul Dorohoi, un mic orășel din nord-estul Moldovei din raza județului Botoșani.