Dimineţi marine
Dimineaţa
Numără firele de nisip...
Şterge poveştile de dragoste
Din paşii
Întipăriţi pe plajă.
Cu limbi şerpuite,
Valurile
Netezesc ţărmuri cuminţi,
Nisipuri în aşteptare...
Din spuma mării,
în necontenită frământare,
Se naşte
O nouă zeiţă
A frumuseţii...
Triumfător omagiu
Adus iubirii,
Venerei nemuritoare!
Stele de mare
Zarea se incendia de raze,
Erai răsărit, ori apus,
Nu mai ştiu...
Spulberate de un vânt sălbatic,
Stele de mare sculptau în carena roasă,
Cu mâini de artizan priceput.
Mirosea a peşte
Intrat în putrefacţie
Când vântul a răsucit în fuioare
Pletele de aur
Ale fetei,
Rătăcite în rada portului...
I-ai pus în păr,
Princiar,
O stea
Atunci culeasă din mare.
Ţi-am luat mâna
(mirosea şi ea a peşte intrat în putrefacţie)
Mi-am pus-o pe tâmpla
Bolnavă de dor.
Grăbite, umbrele serii
Coborau hieratic peste
Trupurile noastre...
În rada portului
Ne aşteptau vapoare
Pentru prima noastră,
Neuitată,
Călătorie pe mare.
Dans
Ceasurile adormiseră
Sub rutina gesturilor
Cotidiene.
Atunci ai început
Să dansezi Zorba grecul
Pe plajă
Si te-ai mirat şi tu
De succesul la publicul marin...
Pescăruşi, lebede,
Coborau pe ţărm
Şi-ţi culegeau din palmă
Frimiturile de pâine.
Din mâna transpirată le culegeau.
Încercau, dizgraţios,
Un dans mimetic,
Dar păreau ridicole
Aceste păsări
Obişnuite cu zborul, ori cu plutirea
În aer, spre cer....
Tu zburai, tu pluteai
Dar poposeai mereu
Pe pământ
Într-o coregrafie
Foarte elaborată.
Era toamnă târzie
Şi marea se învolbura.
Lacome, haine, valurile înghiţeau
Dansul candid
de pe ţărmul nisipos.
Sufletul meu, cu-al tău îngemănat,
Pe plaja pustie dansa...