Datorită amplorii lor, obiceiurile legate de nunntă ocupă un loc însemnat la noi, la români, poate şi pentru faptul că NUNTA este văzută şi realizată ca un spectacol impresionant, spectacol care antrenează o mare parte a colectivității, care colectivitate contribuie din plin la sublinierea actului tradițional si la consfințirea trecerii celor doi tineri la o nouă etapă a vieții.
         Acest ceremonial al nunții, raportat la teritoriul țării noastre, cunoaşte nişte manifestări folclorice complexe, unele cu circulație generală, iar altele cu circulație regională, cuprinzând creații artistice de o mare diversitate şi valoare, începând cu strigăturile, urările, cântecele de bucurie, orațiile, baladele şi pănă la acel nostalgic cântec al despărțirii miresei de părinți. Dintre toate aceste producţii artistice ale poporului nostru, care dau strălucire şi culoare, contribuind la buna dispoziție generală a participanților, ORAȚIA, prin intensitatea şi grandoarea ei epico - lirică, accentuează momentele mari ale ceremonialului nunții.
         Obiceiurile prilejuite de nuntă au făcut obiectul preocupărilor cercetătorilor români şi străini, deopotrivă, care au perceput ceremonialul nunții în întregimea desfăşurării lui, făcând, în acelaşi timp, apel comparativ la manifestările similare ale altor popoare.

         Cele mai interesante studii despre obiceiurile legate de nuntă, le avem de la Dimitrie Cantemir (DESCRIPTIO MOLDAVIAE), Costache Negruzzi (CÂNTECE POPULARE A MOLDAVIEI), Elena Sevastos (NUNTA LA ROMÂNI), T. T. Burada (DATINILE LA NUNȚI ALE POPORULUI ROMÂN DIN MACEDONIA şi O CĂLĂTORIE ÎN SATELE MOLDOVENEŞTI DIN GUBERNIA CHERSON), Simion Florea Marian (NUNTA LA ROMÂNI), A. Gorovei (DATINILE NOASTRE LA NUNTĂ), G. Fira (NUNTA ÎN JUDEȚUL VĂLCEA), N. Ursu (NUNTA ÎN VALEA ALMĂJULUI), C. Brăiloiu (NUNTA ÎN SOMEŞ), M. Pop (NUNTA ÎN SELIŞTE, raionul Lipova, regiunea Timisoara, informator Ioachim Drăgoi), Gh. Cernea (NUNTA LA PALOŞ), iar dintre străini, îi amintim pe Angelo de Gubernatis (STORIA COMPARATA DEGLI USI NUZIALI IN ITALIA), Carlo Giusani (LA VITA DEI GRECI E DEI ROMANI),
Ida Düringsfeld (HOCHZEITSBUCH, bei den Cristlischen Völker Europa's), Dora D'Istria (OBICEIURILE LA ROMÂNII DIN GRECIA), Paul Lafargue (CÂNTECE ŞI OBICEIURI LA NUNȚI, text tradus şi publicat în revista CONTEMPORANUL,
august, 1887.