Prin forma şi practica interesantă a acestor obiceiuri populare, deşi multe dintre ele dispărute datorită emancipării maselor prin cultură, merită a fi menționate VERGELUL, ARDESCA, SORCOVA şi altele, adunate şi comentate de marele folclorist român, Simion Florea Marian, în magnificul său studiu etnografic, SĂRBĂTORILE LA ROMÂNI.
        VERGELUL, despre care aminteşte şi Dimitrie Cantemir : "este un fel de ghicire prin care moldovenii, punând nişte nuiele într-un chip ştiut, în noaptea de dinspre 1 ianuarie, se încumetă să ghicească toată nenorocirea şi năpasta pe care le va aduce anul întreg", este cunoscut în popor sub trei variante.
Prima este o profeție pentru anul care vine, urmată de o petrecere în care se realizează înrudirea sau încuscrirea participanților.
A doua variantă, practicată de fete, se referă la cunoaşterea viitorilor ursiți (soți).

A treia formă sub care se manifestă acest obicei, de data aceasta numai în rândul flăcăilor, se deschide cu o petrecere, urmată apoi de primirea şi ospătarea invitaților, a "lăturenilor", flăcăi veniți din alte sate.
        ARDESCA, întâlnită în părțile Bucovinei şi ale Transilvaniei, este o datină în care feciorii şi fetele, după ce s-a sfințit apa la Iordan, iau tăciuni aprinşi din foc şi se întorc cu aceştia la biserică.
De aici se îndreaptă spre un loc deschis, unde depun tăciunii cu scopul de a aprinde un foc şi mai mare, cu paie şi frunze uscate, apoi, după potolirea flăcărilor sar peste ele.
După Ion Pop Reteganul, obiceiul este practicat pentru a nu fi pişcați de purici în timpul nopți.
        SORCOVA este un obicei specific zonei Muntenia, în special în rândul copiilor.
Aceştia, purtând în mână o rămurică de măr sau păr, împodobită cu hârtii colorate, trec pe la casele gospodarilor urându-le ani mulți, sănătate şi fericire, precum  "tăria fierului" , "frumuseţea trandafirului" şi aşa mai departe.
" Sorcova, / Vesela, / Peste vară,/ Primăvară, / Să trăiți, / Să îmbătrâniți : / Ca un măr, / Ca un păr, / Ca un fir de trandafir  . . . "