Mare albastră

Iar e marea albastră
Și eu stau tot la fereastră,
Privesc și meditez
La trecutul meu și la amintirile mele
Ce nu se mai întorc în cale
Și nu mai îmi dau nicio stare…
Mă agit și mă frământ,
Și încerc să nu mă învârt
În același cerc vicios
Și adesea chiar anevoios.
Mă uit și aștept viitorul
Ce se vede în zare,
Și ce pare
Un nou sfârșit de cristalizare.

Căldură

Afară-i cald și bine
Și mie tot îmi vine
Să-alerg, să te strig și să te chem,

Dar mă foarte tem
Că tu nu mai vrei să auzi de mine,
C-aștepți ca totul să se termine.

Afară-i cald și bine
Și mie tot îmi vine
Să fug în brațele tale
Ce sunt ușoare ca niște petale
De trandafiri cu spini.

Afară-i cald și bine
Și mie tot îmi vine
Să te caut prin cameră,
Unde cândva scriseserăm
Nopți de dragoste și certuri amare.


Începutul

Mi-e frică de începuturi,
De noi ținuturi,
Ce se vor așterne-n drumul meu
Ca puterea unui zmeu.

Mă sperie necunoscutul
Poate chiar mai tare decât trecutul,
Încerc să-mi înving teama,
Cugetând și dându-mi seama
De noile oportunități.
Trăiri
Trăiri sunt peste tot și toate
Sunt mai mereu în gloate
Simt că ne afundăm în ele
În toate zilele mele.

Suntem străini în noapte
Prinși în captivitate,
În realitate și simplitate,
În sensibilitate și solemnitate.

Trăiri sunt peste tot și toate
Și ne cuprind cu absurditate
Cu naivitate și falsitate,
Nervozitate și spre eternitate.