E vorba de mensualul ”ARGEȘ”. Cu tradiție de peste-o juma` de veac. Editat actualmente de Centrul Cultural Pitești, cu bani de la Consiliul Local Pitești. Condus, în timp, de varii condeie. În prezent, de un colaborator anterior, prea puțin recomandat, în opinia mea, pentru treaba asta...
Ei bine, deși costurile cresc vertiginos, publicația acordă totuși premii. Pentru cei care-au publicat anu` trecut în paginile sale. Patru dintre ei fură norocoșii: eminescologu` Nicolae Georgescu (argeșean prin naștere), profesoru` Constantin Voinescu, o enciclopedie rarisimă a limbii române (și el cu filiație paternă argeșeană), actualmente slătinean și redactor șef al revistei trimestriale ”OLTART”, diplomatul de carieră Cosmin Lotreanu și traducătoarea Crenguța Mălăiaș.
Am remarcat, în context, alocuțiunea de mulțumire a romancierului (da, e și un excelent novelist) Sandu Voinescu. Chibzuită, echilibrată, fluentă și fără redundanțe. I-am citit cărți, am recenzatu-le, învăț din substanța lor și mă consult cu domnia sa ori de câte ori simt nevoia. S-ar cuveni să fie invitat mintenaș de sus-numita instituție spre a conferenția despre limba noastră de ieri și de azi. Are ce spune, să fiți convinși. Este, neîndoios, un vrednic om de cultură al vremii...
S-a lansat și o carte (”Acasă, la cei plecați”) a neobositului autor petroșenean Mihai Barbu. Care scrie reportaj literar interesant, adunat în ăst volum editat tot de revista piteșteană. Regretabil că lumea n-a dat buzna la manifestare. I-am văzut prin sală doar pe câțiva dintre scriitorii filialei argeșene. Plus vreo două spectatoare-ntr-un colț, sporovăind de zor. Am remarcat însă prezența unui poet din Maramu`, publicat uneori și p-aci: Vasile Marchiș, redactor șef la ”Sintagme codrene”. Semnalez asta că nu-i chiar de colea să faci niște drumuri pe tren, tocmai din nordul extrem al țării, nu?
Cât privește moderatorii manifestării, vorbitori modești. Unul, aproape nepotrivit. Iară pe la uși, în holu` filarmonicii gazdă, polițiști locali. Să fie la mijloc zicala ”paza bună trece primejdia rea”? Nu știm. Ba știm totuși, da` ținem pentru noi. Altfel ne mai alegem cu vreo ”invitație” de periferie neaoșă, că se poartă la unii cu funcții în areal...