nCuprins:
1. De ce este importantă cunoașterea noțiunii de „rudenie” și a modului în care se stabilește aceasta până la un anumit „grad de rudenie”
2. Actele normative care definesc rudenia și gradul de rudenie
3. Exemple, cu comentarii, din care se înțelege esența noțiunilor rudenie și grad de rudenie
Schema nr. 1
3.1. Linia de rudenie
3.2. Gradul de rudenie
3.2.1. Rudenia în linie dreaptă
3.2.2. La rudenia în linie colaterală
4. Alte precizări.
5. Rudenia este pe cale de dispariție în viitor ?
Bibliografie: 1. Acte normative. 2. Articole. 3. Site-uri.

Rezumat: Din prevederile Codului civil, art. 405 și 406,  rezultă că: 1) gradul de rudenie se stabileşte numai după numărul naşterilor; 2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane) generează un grad de rudenie; 3) nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, neexistând excepţii.

 

 

Cuvinte și expresii cheie: rudenie; grad de rudenie; rudenia în linie dreaptă; rudenia în linie colaterală; legătura de rudenie; linie de rudenie; soț; soție; naștere; copil; părinți; bunici; străbunici; stră-străbunici; unchi;  văr; vară; legături de sânge.

 

1. De ce este importantă cunoașterea noțiunii de „rudenie” și a

modului în care se stabilește aceasta până la un anumit „grad de rudenie

 

În România, precum și în orice altă țară, există zeci de acte normative, dintre cele mai importante, care conţin prevederi prin care se dispune soluţionarea unor probleme pe baza „rudeniei”, până la un anumit „grad de rudenie”.

Practic, nu există persoană fizică la care, pe perioada existenței sale, să nu fie pusă în situația ca activitatea și/sau situația sa personală, civilă, fiscală, juridică, economică etc. să nu-i fie reglementată și în funcție de „rudenia” sa cu alte persoane, până la un anumit „grad de rudenie”.

Persoanele juridice sunt și ele puse frecvent în situația de a-și exercita activitatea ținând cont de „rudenia”, până la un anumit „grad de rudenie”, a angajaților proprii și/sau a unor terțe persoane.

Câteva exemple în care situația personală, civilă, fiscală, juridică, economică etc. a unei persoane se rezolvă în funcție de „rudenia” sa cu alte persoane, până la un anumit „grad de rudenie”:

1) acordarea „deducerilor personale”, în baza art. 77 din Codul fiscal, pentru persoanele aflate în întreținere, care afectează multe milioane de persoane;

2) conflictul de interese, care afectează toți funcționarii publici[1];

3) căsătoria unei persoane[2], care privește întreaga populație a țării pe parcursul vieții sale;

4) ordinea în care se intră la moștenire de către persoanele aflate în relaţie de rudenie apropiată cu defunctul, care afectează mai multe milioane de persoane;

5) stabilirea arborelui genealogic al uni persoane etc.

Deci, cunoașterea noțiunii de „rudenie” și a modului în care se stabilește aceasta până la un anumit „grad de rudenie” este o problemă importantă pentru fiecare persoană fizică și juridică.

 

2. Actele normative care definesc rudenia și gradul de rudenie

 

În literatura de specialitate există puncte de vedere diferite, uneori chiar contradictorii, inclusiv în justiție, cu privire la sensul și conținutul noțiunilor „rudenie”, „grad de rudenie”, „văr”, „diferite grade de rudenie” și, în special, în ceea ce privește „afinitatea”.

Pentru a se înțelege cât mai bine sensul și conținutul noțiunilor în discuție, pe cât posibil numai pe bază de temei legal, am considerat necesar și prezentarea prevederilor legale prin care se definesc aceste noțiuni.

Rudenia, gradul de rudenie, afinitatea și filiația sunt definite prin următoarele prevederi din „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011:

„Art. 405. Noţiune

(1) Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

(2) Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 406.Rudenia în linie dreaptă sau colaterală

(1) Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.

(2) Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

(3) Gradul de rudenie se stabileşte astfel:

a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea;

b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Art. 407. Afinitatea

(1) Afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ.

(2) Rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ.”

 

În numeroase lucrări, pentru definirea rudeniei și a gradului de rudenia se folosesc și prevederile din „Legea nr. 4 din 1953, republicată, Codul familiei”, emisă de Marea Adunare Naţională a României, publicată în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, în vigoare pe perioada 1 februarie 1954 – 1 octombrie 2011.

Cu toate că această lege a fost abrogată începând cu 1 octombrie 2011 prin art. 230, lit. m) din „Legea nr. 71 din  3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 409 din 10 iunie 2011, frecvent discuțiile se fac și pe baza prevederilor din aceasta, redate mai jos:

TITLUL II. Rudenia

CAP. 1. Dispoziţii generale

Art. 45. Rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

În primul caz rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea în linie colaterală. Rudenia în linie dreaptă poate fi ascendentă sau descendentă.

Art. 46. Gradul de rudenie se stabileşte astfel:

a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor; astfel, fiul şi tatăl sânt rude de gradul întâi, nepotul de fiu şi bunicul sânt rude de gradul al doilea;

b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sânt rude în gradul al doilea, unchiul şi nepotul în gradul al treilea, verii primari în gradul al patrulea.

 

Pe baza exemplelor și a Schemei nr. 1 din acest material se poate înțelege pe deplin sensul și conținutul noțiunilor „rudenie”, „grad de rudenie” și a celorlalte care decurg din acestea.

 

3. Exemple, cu comentarii,

din care se înțelege esența noțiunilor rudenie și grad de rudenie

 

 Sensul și conținutul noțiunilor „rudenie”, „grad de rudenie”, „rudenie în linie dreaptă” și „rudenie în linie colaterală” se înțelege foarte bine și din următoarele exemple întocmite pe baza Schemei nr. 1.

Schema nr. 1

 

 

 

 

Soţul şi soţia formează împreună o familie.

Soţul şi soţia nu sunt nici rude, nici afini; ei sunt soţi și formează împreună o familie.

Rudenia este legătura de sânge bazată (1) fie pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană, la rudenia în linie dreaptă, (2) fie pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun, rudenia în linie colaterală.

 

3.1. Linia de rudenie

 

Linia de rudenie exprimă șirul de persoane între care există legătura de rudenie și are două coordonate, respectiv rudenia în linie dreaptă și rudenia în linie colaterală.

Spre exemplu, în Schema nr. 1 sunt următoarele 3 linii drepte de rudenie în linie dreaptă:

Linia 1: 1.1, în sens descrescător: Voicu, Aurel, Bebică, Costinel, Dorel și Emanuel;

              1.2, în sens crescător: Emanuel, Dorel, Costinel, Bebică, Aurel și Voicu.

Linia 2: 2.1, în sens descrescător: Voicu, Aurel, Luca, Marin, Nicolae și Octavian; în sens crescător se pornește de la Octavian către Voicu.

Linia 3: 3.1, în sens descrescător: Voicu, Udrea, Petre, Radu, Sandu și Tudor; în sens crescător se pornește de la Tudor către Voicu.

 

3.2. Gradul de rudenie

 

Gradul de rudenie măsoară „distanța între rude” și se stabilește numai după numărul nașterilor.

Gradul de rudenie constă într-o înrudire de sânge și este cu atât mai puternică cu cât este mai aproape de origine pe linia tatălui sau a mamei, depinde de cum este reglementată rudenia prin dreptul cutumiar, prin religie și/sau prin lege.

Spre exemplu, poligamia (în care o persoană de sex masculin se căsătorește legal cu mai multe persoane de sex feminin) este legală în multe țări și state (având temei religios, inclusiv biblic) și este ilegală în multe alte țări.

În majoritatea țărilor Africii și în lumea arabă poligamia este legală, iar în Occident poligamia este ilegală.

În familiile poligame au existat mulți frați, de până la 120 la unii împărați, sultani, regi (frați din același tată, dar din zeci și chiar din sute de mame).

Spre exemplu, împăratul Solomon (rege al Israelului timp de circa 40 de ani, între 971-931 d.Hr.) și-a făcut „un super harem regal”, de 700 de neveste și de 300 de țiitoare (concubine).

Se pare că Xerexes, împărat al Imperiului Persan între 486 și 465 î.Hr., l-a întrecut la numărul de neveste și de țiitoare pe care le-a avut.

Poligamia există și în ziua de azi.

Se pare că, în prezent, cea mai mare familie din lume este a lui Ziona Chana, care locuiește în India, cu 39 de soții, 94 de copii. (a se vedea https://rum.thefunkonme.com/10-biggest-polygamous-families-108918)

În familiile poligame toți copii sunt frați (de același grad doi de rudenie), deși fraternitatea nu este aceeași cu cei care au aceeași mamă.

Gradul de rudenie, în familiile poligame, este prin înrudirea de sânge după tată și este cu atât mai puternică cu cât este mai aproape de origine pe linia tatălui (tatăl fiind „capul familiei”).

Schema nr. 1 am întocmit-o numai cu persoane de sex masculin din considerente de simplificare, de a asigura o mai mare ușurință în înțelegere, și nu din alte considerente.

 

3.2.1. Rudenia în linie DREAPTĂ

 

La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se stabilește numai după numărul de nașteri care despart rudele din aceeași linie.

Rudenia în linie dreaptă unește persoanele care descind unele din altele, fie în mod nemijlocit, precum copii din părinți, fie în mod mijlocit, precum nepoți din bunici, și poate fi „derulată” fie în sens crescător, ascendent, cum este de la strănepot spre străbunic, sau în sens descrescător, descendent, cum este de la străbunic spre strănepot.

Rudele în linie dreaptă sunt rudele care fie coboară unele din altele, fie care urcă unele spre altele și care, grafic, se exprimă printr-o linie („șir”) ascendentă sau descendentă.

Rudenia in linie dreaptă poate fi ascendentă sau descendentă după cum leagă o persoană cu cei din care coboară sau invers.

Exemplul nr. 1, conform Schemei nr. 1.

În exemplul de mai sus, linia 1, în sens descrescător: cuprinde pe Voicu, Aurel, Bebică, Costinel, Dorel și Emanuel.

Între Aurel și descendenții săi există următorul grad de rudenie:

1. Cu fiul Bebică: între ei există o singură naștere, care generează un singur grad de rudenie, respectiv „gradul întâi”;

2. Cu nepotul Costinel: între ei există o două nașteri, care generează două grade de rudenie, respectiv „gradul doi”;

3. Cu strănepotul Dorel: între ei există o 3 nașteri, care generează 3 grade de rudenie, respectiv – „gradul 3”;

4. Cu stră-strănepotul Emanuel: între ei există 4 nașteri, care generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul 4”;

În cazul rudeniei în linie dreaptă, nu se pune problema „ascendentului comun” deoarece persoanele care sunt rudă între ele, sunt ascendenți, respectiv descendenți, unul pentru altul.

Practic, calculul se face fie prin „urcare”, în cazul rudeniei în linie dreaptă ascendenta, fie prin „coborâre”, în cazul rudeniei în linie dreaptă descendente, deci nu va exista simultan urcare și coborâre, pentru că, în caz contrar, ar fi rudenie în linie colaterală.

Între rudele din aceeași linie nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nici de „veri” și de „gradul de rudenie între veri”.

 

3.2.2. La rudenia în linie COLATERALĂ

 

La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, dintr-o linie, până la ascendentul comun, după care se coboară, de la ascendentul comun până la cealaltă rudă, dintr-o altă linie.

Rudenia în linie colaterală presupune legătura de rudenie dintre persoane din linii diferite, care au un autor comun, deci care nu descind unele din altele.

Exemplul nr. 2, conform Schemei nr. 1.

În exemplul de mai sus, am arătat că:

linia 1.2, în sens crescător, cuprinde pe Emanuel, Dorl, Costinel, Bebică și Aurel.

linia 2.1, în sens descrescător, cuprinde pe Aurel, Luca, Marin, Nicolae și Octavian; în sens crescător se pornește de la Octavian către Voicu.

Între aceste două linii (1.2 și 2.1), gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, din linia 1.2, până la ascendentul comun Aurel, după care se coboară, de la acesta până la o altă rudă, din linia 2.1.

În acest exemplu, există următorul grad de rudenie în linie colaterală:

1. Între frații Bebică și Luca: între ei există o două nașteri, care generează două grade de rudenie, respectiv „gradul 2”;

2. Între unchiul Bebică și nepotul Marin: între ei există o 3 nașteri, care generează 3 grade de rudenie, respectiv „gradul 3”;

3. Între Costinel și Marin: între ei există o 4 nașteri, care generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul 4”. Pentru Costinel și Marin gradul de rudenie se exprimă prin noțiunea de „veri”, sau de „verișori”, ei fiind „veri primari” sau „veri de gradul întâi”.

Deci „gradul de rudenie stabilit pentru verinu este același cugradul de rudenie stabilit în mod obișnuit”.

Două persoane, precum Costinel și Marin în acest exemplu, sunt „veri de gradul unu” deoarece sunt fiii a doi frați, ai lui Bebică și Luca, sau, altfel spus, două persoane sunt veri de gradul unu dacă au același bunic, pe Aurel.

4. Între Dorel și Nicolae: între ei există o 6 nașteri, care generează 6 grade de rudenie, respectiv „gradul 6”. Între Dorel și Nicolae rudenia se exprimă și prin „veri de gradul doi”.

La rudenia în linie colaterală dintre Dorel și Nicolae, numărăm cele trei nașteri urcând de la Dorel până la „autor comun”, pană la „ascendentul comun” Aurel, după care coborâm alte trei nașteri pană la ruda Nicolae, până la care dorim să calculăm gradul de rudenie.

Dorel și Nicolae sunt „veri de gradul doi”, dar sunt „rude de gradul șase”.

Deci „gradul de rudenie stabilit pentru verinu este același cugradul de rudenie stabilit în mod obișnuit”.

Gradul de rudenie de „văr” pornește numai și numai (1) de la doi frați, (2) de la două surori sau (3) de la un frate și o soră și există numai între descendenții acestora aflați pe aceeași treaptă (nivel) a descendenței.

De pildă, Dorel și Octavian nu sunt veri deoarece ei nu se află pe aceeași treaptă, pe același nivel a descendenței, fapt pentru care Dorel este unchi pentru Octavian.

Două persoane sunt „veri de gradul doi”, precum Dorel și Nicolae, dacă:

1) sunt fiii a doi veri de gradul unul; în acest exemplu, cei doi veri de gradul unul sunt Costinel și Marin;

2) dacă au bunicii frați; în acest exemplu, cei doi bunici frați sunt Bebică și Luca;

3) dacă au același străbunic; în acest exemplu străbunicul comun este Aurel.

Numai între rudele din linii diferite se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, și de „văr”, „vară” și de „grad de rudenie între veri”.

Reprezentarea grafică din Schema nr. 1 ajută foarte mult la înțelegerea rudeniei și a gradului de rudenie.

4. Alte precizări.

Rudenia poate sa fie:

1. FIREASCĂ, atunci când se bazează pe legătura de sânge. Când se vorbește despre „rudenie” și despre „grad de rudenie” este vorba numai despre „rudenia bazează pe legătura de sânge”, adică numai despre „rudenia firească”.

2. CIVILĂ, atunci când nu se bazează pe legătura de sânge ci pe adopție.

3. Rudenia DIN CĂSĂTORIE presupune concepția sau nașterea unei persoane în cadrul căsătoriei părinților săi.

4. Rudenia DIN AFARA CĂSĂTORIEI presupune că, atât concepția cât și nașterea persoanei intervin fără ca părinții săi să fie căsătoriți.

Rudenia este un efect al nașterilor, existând pe toată viața, indiferent dacă acea căsătorie care a dat loc nașterilor încetează sau se desface prin divorț.

 

În acest articol nu am prezentat și „afinitatea” ca „legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ” fie și numai din următoarele cauze: 1) este o problemă complexă, care necesită o abordare într-un articol distinct și 2) punctele de vedere cu privire la sunt foarte diferite, chiar contradictorii.

 

În concluzie, așa după cum am mai arătat, din prevederile Codului civil rezultă că:

1) gradul de rudenie se stabileşte numai și numai după numărul naşterilor;

2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane), generează un grad de rudenie;

3) nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, neexistând excepţii.

 

5. Rudenia este pe cale de dispariție în viitor ?

 

În condițiile în care se va ajunge să se nască copii din persoane homosexuale, transsexuale (transgender), non-binare, prin clonare (inclusiv prin clonarea reproductivă, cu frați și părinți artificiali), din mame surogat, in vitro etc., din care rezultă indivizi care devin cap de linie pentru noi generații, se complică foarte mult și problema determinării rudeniei și a gradului de rudenie.

Scrisoarea cetăţeanului Fericitu Yok adresată autorităţilor competente, redată mai jos, este o parodie la adresa mentalităţilor „moderne”, prin care au loc cele mai diverse forme de sexualitate, de căsătorii, de procreare, inclusiv prin separarea reproducției de sexualitate, ceea ce va duce la degenerarea ființei umane și a familiei și, pe cale de consecință, și la a nu se mai vorbi despre „rudenie” și „grad de rudenie” din cauză că acestea nu vor mai exista în forma tradițională, religioasă.

 

Scrisoarea cetăţeanului Fericitu Ioc adresată autorităţilor competente

Domnule Director

 

Subsemnatul Fericitu Yok, domiciliat în strada Evazioniştilor legali nr. 666, cu deosebit respect vă rog să mă ajutaţi în clarificarea următoarelor probleme:

În anul 2000, m-am căsătorit din dragoste cu văduva prietenului meu de suflet Ciufu, o femeie foarte frumoasă, care avea o fată de 18 ani.

Tatăl meu, după căsătoria mea, ne-a vizitat de mai multe ori, ca până la urmă, să se îndrăgostească de fiica mea vitregă, cu care, în cele din urmă, s-a căsătorit, fără să-mi ceară consimţământul, dar pe care, mai târziu, i l-am dat.

Deci, fiica mea vitregă, mi-a devenit mamă vitregă, iar tatăl meu, ginerele meu, eu fiind în acelaşi timp socrul tatălui meu.

Soţia tatălui meu, adică fiica mea vitregă, care în acelaşi timp este mama mea vitregă, a născut un băiat, care este nepotul meu, fiindcă eu sunt soţul mamei fiicei mele vitrege, dar acest băiat este şi fratele meu, fiind făcut de tatăl meu.

În acelaşi timp, soţia mea a devenit bunică, deoarece este mama soţiei tatălui meu, iar eu sunt nepotul soţiei mele.

Nu mult mai târziu, soţia mea a născut un băiat care a devenit cumnat cu tatăl meu, fiind frate vitreg cu soţia tatălui meu şi cu această calitate este şi unchiul meu.

Copilul meu este fratele mamei vitrege, iar prin mama mea vitregă, soţia mi-a devenit bunică şi eu am devenit bunicul meu propriu.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi precizaţi:

1. Cum se stabileşte gradul de rudenie pentru fiecare cu fiecare?

2. Care este gradul meu de rudenie cu fiecare?

3. Copilul meu, care în acelaşi timp este unchiul meu, cumnat cu tata şi frate cu mama mea vitregă, în ce grad de rudenie este cu mine?

4. Care dintre aceste persoane, membre ale familiei mele, au dreptul să se căsătorească între ele?

Cu speranţa că voi primi un răspuns clar şi pe bază de temei legal, vă mulţumesc etern, atât înainte, cât şi după moarte.

 

Bibliografie

 

1. Acte normative:

Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011. A se vedea: art. 405, alin. (1) și (2); art. 406, alin. (1), (2) și (3), lit. a) și b); art. 407, alin. (1) și (2); art. 408, alin. (1), (2) și (3); art. 409, alin. (1) și (2).

Legea nr. 4 din 1953, republicată, Codul familiei”, emisă de Marea Adunare Naţională a României, publicată în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, în vigoare pe perioada 1 februarie 1954 – 1 octombrie 2011. Cu toate că această lege a fost abrogată începând cu 1 octombrie 2011 prin art. 230, lit. m) din „Legea nr. 71 din  3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 409 din 10 iunie 2011, frecvent discuțiile se fac și pe baza prevederilor din aceasta, în special a art. 45 și art. 46.

Legea  nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016. A se vedea: art. 7, pct.26, lit. a); art. 77, alin. (1) și (3); art. 111, alin. (1) și (2), lit. a); art. 125, alin. (3).

Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016, în vigoare începând cu 13 ianuarie 2016.

   Decizia Ministrului Finanţelor nr. 2 din  5 mai 2000 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial  nr. 254 din  7 iunie 2000. „ANEXA 1” din aceasta, cu „Gruparea rudelor până la gradul al patrulea inclusiv” este postată (destul de prost, cred că de un glorios analfabet profesional din ANAF, care nu indică de către cine este postată, din ce act normativ face parte etc.), și pe https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/rude.htm

2. Articole:

N. Grigorie Lăcrița. Studiu: Impozitul pe venit. Legăturile de rudenie. Regimul juridic al legăturilor de rudenie. Revista „Tribuna economică”, nr. 7 / 2000, pg. 32 – 52 (21 de pagini).

N. Grigorie Lăcrița. Studiu complex: Stabilirea gradului de rudenie în vederea acordării deducerilor personale suplimentare la calculul impozitului pe venitul global. Revista „Impozite şi taxe”, nr. 1-2/ 2000, pg. 94-123 (30 de pagini).

N. Grigorie Lăcrița. Impozitul pe venit. Puncte de vedere. Regimul juridic al legăturilor dintre rudele unui soţ şi rudele celuilalt soţ. Legăturile de rudenie în linie colaterală. Revista „Raporturi de muncă”, nr. 4/ 2000, pg. 15 - 22.

3. Site-uri:

https://legeaz.net/dictionar-juridic/gradele-de-rudenie

https://www.anmb.ro/ro/files/despre/management/alegeri/Anexa3.pdf : cu „Rudenie și afinitate”

https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid_Incompatib_ConflicteInterese_2011/3%20GhidIncompatibilitatile&Conflicte%20iulie%202017.pdf pe care Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) a postat „Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese, ediția 2017”.

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/rude.htm

https://rum.thefunkonme.com/10-biggest-polygamous-families-108918)

 



[1] A se vedea în acest sens fie și numai „Ghidul privind incompatibilitățile și conflictele de interese, ediția 2017”, elaborat de Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) și postat pe Site-ul https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid_Incompatib_ConflicteInterese_2011/3%20GhidIncompatibilitatile&Conflicte%20iulie%202017.pdf

[2] Prin „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil”, „Art. 274. Interzicerea căsătoriei între rude” se prevede: (1) Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.[…]