mircea2AM VISAT

Am visat că voiam să desfund o haznam
Am visat că eram vidanjorul păcatelor mele,
Am visat că stăteam între pereți mari și reci,
Am visat că priveam tulburat printre crengi.
Am visat că soarele a apus în zori,
Am visat că luna s-a ascuns după nori.
Am visat toate acestea,
M-am trezit transpirat.
O ușă încuiată în mine e mută,
Aștept un copil să-mi aducă lumină !



ÎNTÂLNIRE

Înserarea acoperă cu umbre tăcerea,
Mișcarea pe câmpuri se ascunde în scorburi,
O poartă ce scârțîie își strigă durerea,
Artist ce visează în taină la nuduri.
În lacră de sticlă sau simplu stejar,
Pretențiile umane sunt toate trecute,
O candelă se stinge, nu-s urme de jar,
Strigoii se strigă cu glasuri absurde.
Copacii ce mormăie cuvinte sinistre,
Un fum se prelinge dar nu e din vatră
Și crucile foșnesc din destinele noastre.
Idilă eternă între două schelete,
În moartea uzuală sunt tot împreună,
Un craniu ce odată pe ceafă avea plete,
Albeața-i răsfrânge o rază de lună.
Lătrat singuratic de câine pribeag,
O flacără ce pâlpâie speriată în vânt,
Un dans diabolic de scrum pe un drumeag,
Morman de cadavre ce îngână un cânt.
Un bocet se aude, își plâng existența,
Onoruri sau funcții sunt toate deșarte,
Gândirea umană e însă esența,
Ce-ți dă liniștea încordată față de moarte.
Schelete umflate sau doar atrofiate,
O întreagă pleiadă de oameni ce-s duși,
Pe sfera umană mormintele sunt rezervate,
Odată și odată, cu toți vom fi... TRECUT !


LA MOARTEA TA

La moartea ta
Nu a căzut o stea
Și nici o floare n-a înclinat petala,
Să-ți plângă ducerea pe alte lumi.

La moartea ta
Absurdă și reală,
Pe cer n-a apărut umbra de nor
Și niciun codru des nu și-a clintit tăcerea.

La moartea ta,
Venită din neant să te cheme,
Furtuni n-au început ciudat pe mări
Iar râurile și-au continuat pieirea în fluvii.

La moartea ta,
Doar tatăl ți-a albit de timpuriu,
Iar mamei tale pe obraz,
Șirag de lacrimi, brazde au săpat.

La moartea ta,
Soția ți s-a îngemănat cu chinul,
Copiii tăi cu obraji trandafirii,
Sunt doar bătrâni, trecuți și întelepți.

La moartea ta,
Nu a căzut o stea,
Doar trupu-ți in neființă a trecut,
Lăsând neființă în trupuri vii.


UNDEVA ÎNTR-UN LOC

”Undeva unde aerul este curat și liniștit
Și unde toate pasarile ciripesc armonioase,
Undeva unde răutatea nu există
Și unde flori imberbe îți zâmbesc amețitor,
Într-un loc unde totul are sensul purității
Și sentimentele au culoarea sângelui fierbinte,
Undeva unde râuri de lapte,
Hrănesc trandafiri enigmatici,
Și căprioarele trăiesc în pace cu lupii,
Cineva cu un păr ca razele de soare,
Cu ochii negri adânci ca necuprinsul,
Cu obrajii rumeni ca două piersici vara,
Cineva... mă iubește!”
Acesta a fost visul îndrăgostitului