Olimpia MuresanCARTEA „UN PROZATOR EZOTERIC-MIRCEA ELIADE-studii de hermeneutică literară”

Această carte a apărut la editura AIUS, Craiova, 2021- în colecția Exegesis, seria Krinein

Până la momentul lecturării cărții cu titlul  de mai sus- citisem din Mircea Eliade cu mulți ani în urmă romanul Maitreyi și Noaptea de Sînziene-(ultima relata drama Europei Centrale între 1938 și 1945 cu reale reflexe asupra problemelor existenței umane și a timpului istoric)-la fel citisem disertația „Destinul culturii românești” și o serie de articole scrise în diaspora de scriitori ai „Tinerei generații” a căror port drapel era Mircea Eliade. Printre altele citisem și cele două nuvele  pe care le ia în vizor scriitorul Cristian Gabriel Moraru. Nuvelele se încadrează, cum de altfel recunoaște și scriitorul foarte bine- atât în biografia eliadescă, în observațiile criticilor literari și nu în ultimul rând în analizele pe text și în concluziile pe care le realizează poetul Gabriel Cristian Moraru în cadrul literaturii cu substrat ezoteric.


Se cuvine a remarca și a aprecia scriitorii care încearcă să revalorifice operele unor scriitori precum Ioan Petru Culianu, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade. Asupra celui din urmă se oprește C.G.Moraru-încercând alături de alți exegeți ai operei eliadene să înțeleagă  și să interpreteze două nuvele reprezentative ale literaturii române și anume:  Secretul doctorului Honigberger- (S DH) și Nopți la Serampore- (N S).
Aceste nuvele  publicate-n 1940 au la bază biografia autorului, a șederii sale în India timp de trei ani pe când avea doar 21 de ani;  ele se completează reciproc iar în relatarea întâmplărilor se poate întrezări experiența autorului din propria viață sau din cărți; în timpul acesta a studiat filosofia indiană, a început învățarea limbii sanscrite, urmând apoi a scrie un jurnal, romane, nuvele, eseuri, conferințe etc.
S-a încercat de către C.G.Moraru demonstrarea ideii că cele două nuvele fac parte dintr-un lanț de lucrări literare de origine ezoterică- alături de alte opere scrise de Gala Galaction, Ioan Petre Culianu etc.
Îl consider pe C. G. Moraru un veritabil eliadolog care se aliniază în rândul scriitorilor care s-au aplecat cu pasiune asupra operelor nuvelistice scrise de renumitul Mircea Eliade-încercând să găsească noi sensuri și interpretări de hermeneutică literară. Pe lângă faptul că Mircea Eliade a fost  istoric al religiilor și etnolog,  autorul prezentei cărți C. G. Moraru vrea să argumenteze că Mircea Eliade a fost și un autor ezoteric. În sprijinul acestei idei se aduc exemplificări din cele două nuvele; astfel în subcapitolul„Biblioteca-un topos ezoteric”apare descrisă o bibliotecă ce era considerată de Mircea Eliade prin personajele sale ca fiind un spațiu ezoteric care abundă în bogății spirituale de neegalat iar lectura cărților te pot face(cititor fiind)  să ieși din timpul profan și să intri în biblioteca din Shambala( a Tărâmului nevăzut)-acel veritabil centru ascuns al lumii, ca cel din nuvela S.D.H.
În sprijinul ideii că Mircea Eliade  a fost nu numai un filozof al religiilor-ci și un autor ezoteric se aduc multe alte argumente prin studiul hermeneutic al textelor celor două nuvele:
-caracterul autobiografic  prin personajul narator-autor;
-legenda uciderii tinerei soții a lui N. Dasa de către negustorul de iută la care erau cei trei europeni în vizită;
-folosirea mitului ca mijloc de cunoaștere ezoterică-mitul cultural al Shambalei-acest veritabil „ centrum mundi”;
-saltul dincolo de sine însuși prin ieșirea din timp, secretul trecerii în timp și spațiu-aspect rezervat numai inițiaților;
-personajele și nuvelele în ansamblu conțin o enigmă ce se cere a se dezlega, proza „este una eminamente inițiatică„-p 34 din studiu;
-experiența yoghină trăită în Himalaia sub îndrumarea lui Swami Shivananda;
-sunt nuvele fantastice-lăsând multe portițe de intrepretare;
-au multe elemente din cărțile despre Yoga scrise de Mircea Eliade; scrierile literare au legătură unele cu altele și cu concepția filozofică a lui Mircea Eliade-lucru observat și de C.G.Moraru;
-personaj ocult doctorul Honigeberger cu interesul lui pentru alchimie iar Zerlendi este „un alter-ego” al scriitorului;
-existența unui veritabil lanț inițiatic: Honigberger-Zerlendi-Eliade se folosește un limbaj intențional(numele personajelor-dr. Zerlendi e de fapt un farmacist sas din Brașov, Sofia(înțelepciune), fiica Smaranda, jupâneasa Arnica iar „prin inserarea personajului Bucura Dumbravă în această nuvelă, se remarcă preferința lui Eliade de a ficționaliza date din viața anumitor oameni din epocă.”p.100.
-îmbinarea la „două toposuri-unul real-București și altul imaginar-Shambala;
-biblioteca-un topos ezoteric, nu întâmplător se află pe Calea Victoriei din București  ca și Biblioteca Academiei Române;
-SDH-este o nuvelă despre„siddhi”prin ideea  restaurării stării de androginie-ființa perfectă, unificarea ying-ului cu yang-ul și senzația sfericității; folosirea simbolului-pădurea ca un labirint.
-ambele nuvele au un personaj narator-care e de fapt Mircea Eliade; există personaje codificate-„Lila” egal iluzia cosmică; toate acestea și multe alte aspecte scriitoricești din nuvele au fost identificate și analizate de ochiul vigilent și pasionat de hermeneutică literară, ocultism și mai ales eliadism- ce-l definește pe  Gabriel Cristian Moraru.
-dr.Zerlendi iese din timpul istoric profan ca un inițiat și se ancorează în timpul mitic, sacru, revelator;„Ieșirea din istorie, abolirea legii karmice a fost obsesia omenirii de la societățile arhaice și primitive până la societățile moderne.”p.71.
-C.G.Moraru reușește să stabilească câteva elemente de numerologie și corespondențele lor secrete-numărul 3,5 -jumătatea lui 7 este un număr sacru,importanța numărului 18(corespondențe între personaje și autor) „dispariția dr. Zerlendi e făcută la aceeași vârstă pe care o are și autorul în momentul în care scrie nuvela—etc.
Autorul Istoriei religiilor afirma într-un articol din 1927 că: „întreaga filozofie indiană e ezoterică, e ocultă”-tot astfel sunt și nuvelele analizate în cartea lui Gabriel Cristian Moraru cu titlul „Mircea Eliade-un prozator ezoteric”.
Parcurgând mult din drumul spre inima operei scrise de Mircea Eliade-poetul C.G.Moraru a relevat multe aspecte din fața nevăzută și nestudiată a celor două nuvele din alte perspective față de alți scriitori care l-au studiat pe Eliade; îi dorim să studieze și alte opere eliadene în continuare și să ne comunice ineditul din „fața nevăzută a Lunii/Lumii lui Eliade”.