vgg1Sunt….

Motto/
Sunt una din fiicele satului cu moromeți
Sunt dorul de viață cititorule  în inima ta,
Sunt un suflet rătăcit printre  poeții
Din Siliștea Gumești a lui Marin Preda.

Sunt iarbă de gând însetată de cuvinte
Sunt lacrima caldă în palma-ţi rece
Neliniştea mi-o cerni cu privirea-ţi-n minte
Când răsăritul  prin mine vine şi trece.



Sunt iarbă crudă-n mâinile tale muncite
Sunt soarele tău în nopţile întunecate
Sunt dorurile noastre cu suflet tivite
În-,, Silabe desculţe pentru eternitate,,

Sunt iarbă verde, uscată sub tălpile tale,
Speranţe sub plugul timpului brăzdate
Când plânge-o lacrimă-ntr-o carte
Desculţă sunt cu tălpile îngheţate.

Sunt lacrimă răstignită-n iris în ochi de gând
Când plâng ţurţuri la cap de tâmple,
Sunt fir de iarbă pe ochi de pământ
Sunt  un dorul de viaţă care râde și plânge.

În ritm…

În ritm de furtună timpul merge grăbit,
Doar pasul meu pierdut în loc s-a oprit.
Cu gândul încleștat mă zbat în labirint,
Încerc să-ți spun :Mi-e bine, dar singură mă mint .

În ritm de viață visez o noapte ce-o ating,
În dor nebun tresar, suspin  ș-apoi mă sting,
Imaginea ta săpată-n mine , …o ating.
Din  zâmbetul meu, raze de Lună se preling.

În ritm de zbucium ziua mă frânge cu blestemul ei,
În noaptea rece vântul din mine suspină anii grei,
În suflet un vis fugar ninge cu flori de tei,
În tăcere plâng și eu și plâng și îngerii mei.


Te aștept primăvară

Te aștept primăvară prin ochi de gând
Cu tine pictez curcubeu în calendar,
Lacrima cerului pe ochi de pământ
Speranțe, vise aprind în galben felinar.

Te aștept primăvară în muguri de arțar
Să-ne cânte păsările-n geam
Să-mi intre-n suflet soarele celibatar
Ceorchini de dor stau agățate cu tine-n ram.

Te aștept primăvară cu verdele pe frunze
Să-ți creionez  frumusețea în  gândurile mele
Cu unduiri de versuri,  mladiose muze
Pansându-mi  sufletul cu miere din stele.

Te aștept primăvară acum și oricând
Să aduci zâmbetul tău cald pe pământ
Să picuri lumină din ochi de gând
Cu tine respiră visul prin  inima mea vibrând.


Inima prizoniera iubirii

Adun în mine clipe de iubire
Sunt prinsă-n jocul tău nebun,
Sorb lacrimi dulci-amare din potire
Din jarul încins cu gust de scrum.

Prin nopți fierbinți și reci de dor
În gânduri mă ascund și fug,
 Printre amintiri răvășite zbor
Cu sufletul flămând, ars pe rug.

În scutece de gând te învelesc
În nopțile albite de ale mele vise,
În pieptul meu se zvârcolesc
Albi fluturii cu aripi deschise.

Cu dorul încins, fierbinte
Am să mă închid în tristă așteptare,
În calde îmbrățișări iubite
Sunt aerul tău și tu al meu soare.



Iubite…

Rătăcesc prin codrii înecați în verde
Sub un albastru cer de porțelan,
Printre cetin privirea mi-se pierde
Pe poteci de dor în fiecare an.
 
Te chem serile, după ora zece,
Să-ți picur picături de rouă,
Să-ți umezesc fruntea-ți rece
Să descoperim o lume nouă.
 
Să mă ascund în al tău verde,
În ochi tăi de neînțeles,
Acolo unde nimeni nu ne vede,
Clipe se pierd în nefiresc.
 
Printre pleoape să-ți urzesc vise
În parfum de frezii perene,
În par flori alb-roz de caise
Străluciri de stea sub gene.


La ţărm de suflet

Sărută-mi primăvară ploapele cu raze de soare,
În valuri de timp plutesc amintiri rând pe rând,
Cu ele citesc fiecare silabă a gândurilor tale,
În taina nopţii îmi picuri senin în colţ de gând.

La ţărm de suflet îngenuncheată de mare
Cu paşi desculţi, prin nisip umed, păşesc oftând,
În rugăciune cerşesc  cu tine petece de soare,
Înfăşate vise-n catifelate scutece de gând.

În dor cu sperantele mele  adesea rătăcesc
O lebăda pluteşte printre nuferi cu ele,
În joc de lumini marea şi cerul se-mpletesc
Când eu cu tine aprin lumini din oglinzi de stele.

Chiar dacă vremea se mai zbate-n iarnă
Cu picături tomnale de lacrimi reci şi ploi
În ochi de suflet cu tine e primăvară
Pe geana vieţii încolţesc muguri albi cu noi.





În singurătatea

Mi-am înfăşat lăcrima-n suflet
Îmbrăcându-mă cu primăvară,
Valuri suspină în mare fără zâmbet
În mine plouă cuvinte-n fiecare seară.

În singurătatea mea tristă, pustie
Cu tălpi de gând păşesc pe nor,
Speranţa pâlpâie-n candelă, este vie
Peste oceane de lacrimi şi dor.

Despletesc şuviţe, amintiri în timp
Cu mângâierea nopţilor de vară,
Cerşesc tăceri, cuvinte-n schimb
În colţ de nor raze surâd a primavară.

Cu vise calc pe drumuri şerpuite
Cu steaua mea zâmbind în asfinţit,
În grădină sufletului te-aştept iubite
În ochii mei cu dor meu nemărginit.


Pe trepte de gând

Pe trepte de timp păşesc în noapte
Cu tălpi de gând, cu amintirile oftând
În singurătate caut ale tale şoapte
În clipe risipite pe trepte de suflet şi gând.

În spatele meu privesc în gol şi plâng,
În zbateri de aripi păşesc cu visele mele ,
Primăvara în braţe vreau s-o strâng
Să dau uitării nopţile şi zilele grele.

Mi-e dor să mă regăsesc în ochi de mare
Umbrită de nor şi ploaie, caut senin
Din lacrima ta să adun şirag de mărgăritare
Din petale de suflet zâmbet cald de copil.

Pe trepte de gând păşesc prin iarba verde
Cu dorul meu ascuns într-un ungher,
Din roua ochilor lacrimă şi zamet se vede
În visele mele însetate de mare şi cer.