dd 280Un an greu în care am avut multe de învățat.
În primul rând, ca să prețuim clipa, oamenii și timpul.
A fost un an în care ne-am amintit de lucruri importante: să fim toleranți, solidari, iertători. Or, multe lucruri se uită, dar numai bunătatea se ține minte.
Am învățat că iubirea-i în stare să traverseze orice barieră și dacă iubești, nu contează în care țară te afli (argument ar fi patriotismul de care a dat dovadă diaspora la alegerile recente). Pentru că porți țara în tine.  
Am învățat că anii noștri sunt ca un sfârșit de zi și aceștia nu te întreabă când să apună. Suntem cu toții în situația moșului Adam, căruia viața i s-a părut ca o clipă sau ca și cum ar fi intrat pe o ușă și ar fi ieșit pe alta.


Am învățat că mila și iertarea nu trebuie să rămână doar la stadiu de cuvinte, dar trebuie înfăptuite. Iar omul, indiferent de vârstă poate încărunți și într-o singură secundă.
Am învățat multe și încă mai avem de învățat. Pentru că toată viața noastră nu-i decât o lecție neterminată. Iar ca să rămânem cu toții în aceeași clasă și să avem aceeași structură sufletească, suntem obligați să ne infectăm continuu de iubire.                                                   

Eminescu

Eminescu e țara
cuvintelor limbii române,
care adună în ele
lumini de ieri
și de mâine.

De la el înveți
în ora
fără secundă,  
cum să-i surâzi veșniciei
și ea să-ți răspundă.