Edi(c)torial

Arta comunicării și persuasiunea

Arta comunicării și persuasiunea

Într-o lume clar improprie visului și poeziei, într-o lume cu sisteme de valori răsturnate (re)întoarcerea la esențe mai este greu cu putință.
Situația este agravată de faptul că se citește din ce în ce mai puțin, paradoxal și ca efect...

Continuare

Opiniuni

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Iară despre Wolters

 ”Un sexagenar în plină formă.” Chiar dacă se mai vaită că îl dor genunchii. ”Înalt, viguros și impetuos. Cu simfoniile-n sânge constant. Lor fățiș dăruit pe de-a-ntregu`. Stăpânind dezinvolt portativele...

Continuare

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Septembre și-a` sale cântări de nouă stagiune

 În Piteștiul multisecular, la filarmonica urbei. În vârstă de paisprezece ani numai.  Trecere succintă-n revistă, după obicei. Mai întâi, niște hituri pop, rock, adaptate pentru orchestră de estradă. Amintind, nu-i...

Continuare

Noi vrem copii care sa ba…

Noi vrem copii care sa bata mingea in curtea scolii

Intr-o perioada in care presiunea facuta de institutiile guvernamentale pentru desfasurarea online a actului educational este tot mai mare, exista companii care sprijina efectiv redeschiderea scolilor. Printre acestea se numara...

Continuare

Traditii

Lumea de dincolo înt…

Ștefan Mariș

Lumea de dincolo între spaimă şi fascinaţie

Motivul pentru care omul arhaic a încercat să-şi creeze (imagineze) un Dincolo vine din dorinţa...

Continuare

COLECTIVITATEA FEMIN…

Maria Bilţiu

COLECTIVITATEA FEMININĂ MARAMUREŞEANĂ ÎN CADRUL UNOR OBICEIURI, TRADIŢII ŞI PRACTICI RITUALICO-MAGICE

Maramureş, iată, o zonă cu oameni şi locuri pline de magie, care îl farmecă pe...

Continuare

Ceremonialul nupțial…

CORINA ISABELLA CSISZÀR SI MIRELA PODUȚ

Ceremonialul nupțial  în Pribilești comuna Satulung

 Jocul

             Io am prins danțu la șură. Era ceterașu arvonit pă tătă vara.

Continuare

Interviu

INTERVIU cu scriitoarea i…

INTERVIU cu scriitoarea italiană Loretta Napoleoni: Nu va fi democraţie în Coreea de Nord

Economistul şi scriitoarea italiană Loretta Napoleoni a lansat la Bookfest volumul "Coreea de Nord. Între fascinaţie şi teroare" (Editura Corint) şi a vorbit într-un interviu pentru MEDIAFAX despre distanţa dintre...

Continuare

PETRECERI PRIN ŢARA MARAM…

PETRECERI PRIN ŢARA MARAMUREŞULUI

- Dialoguri de ieri pe astăzi -

Editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2010

MIRCEA BELU

„Fără credinţă, speranţă şi iubire trăieşti degeaba”

       Acest interviu a fost realizat cu acest mare suflet şi prieten...

Continuare

Sorin Mircea Vasilescu, t…

Sorin Mircea Vasilescu, trubadurul Bucureștilor

Oamenii sunt întâmplări, la fel și cărțile pe care, dacă le descoperi la timpul potrivit, te pot schimba pentru totdeauna. Vă invităm să-l descoperiți pe Sorin Mircea Vasilescu, de profesie...

Continuare

Posta redactiei

PREMIUL NOBEL pentru LITE…

PREMIUL NOBEL pentru LITERATURĂ 2021, acordat romancierului Abdulrazak Gurnah

Premiul Nobel pentru Literatură din 2021 a fost acordat romancierului Abdulrazak Gurnah. Sezonul Premiilor Nobel 2021 a debutat luni, 4 octombrie.
Abdulrazak Gurnah a primit Premiul Nobel pentru Literatură din 2021 „pentru explorarea plină de...

Continuare

Sven Hassel, cel mai de s…

Sven Hassel, cel mai de succes romancier danez al secolului XX

Sven Hassel s-a născut în 1917 în micul oraș danez Frederiksborg, într-o familie săracă din clasa muncitoare. Însă, tocmai aceste condiții l-au făcut să se înroleze în marina comercială la vârsta de doar 14 ani...

Continuare

Strănepotul lui Mihail Sa…

Strănepotul lui Mihail Sadoveanu explică motivul pentru care opera marelui scriitor nu se vinde

Sadoveanu nu se vinde din cauza faptului că, în 1990, detractorii lui l-au făcut ţăndări, a spus, la emisiunea Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News, Dan Herford, strănepotul scriitorului.
Dan Herford, strănepotul scriitorului Mihail...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Semnal editorial. Antologia „De amicitia”, o carte de pus pe rană

Gelu Dragoș

Semnal editorial.  Antologia „De amicitia”, o carte de pus pe rană

Am intrat, datorită Poştei Române (Mulţumesc că mai supravieţuiţi!), în posesia volumului „De amicitia”, Editura „Rotipo” Iaşi, 2021, în care coordonatoarea volumului, scriitoarea Mariana Moga, afirmă: „Personal cred că onestitatea şi autenticitatea sunt cele mai importante calităţi ale unui prieten. Interacţiunea cu prietenii, fie în persoană, fie online, ne lasă, de asemenea, să simţim emoţii covârşitor de pozitive: fericire, iubire, susţinere. Prietenii adevăraţi sunt cei care ne sunt alături în vremurile bune dar şi în vremurile provocatoare ale vieţii. (...) Deci bucuraţi-vă de acest volum dedicat prieteniei. Materialele primite poate au fost scrise cu mulţi ani în urmă, dar cu siguranţă sunt celebre datorită capacităţii autorilor de a ne arăta ce înseamnă prietenia. Împărtăşiţi aceste poezii sau povestiri cu oameni care au făcut o schimbare în viaţa voastră, cu prietenii dumneavoastră!”.
La acest demers literar de suflet al doamnei Mariana Moga au răspuns prezent un număr de 32 de poeţi şi prozatori, atât din România, din Republica Moldova cât şi din diaspora românească (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Canada), aşezaţi în ordine alfabetică, fiindcă la acest criteriu nimeni nu poate comenta, chiar dacă suntem între...prieteni. Sunt doar 32 de autori fiindcă Mariana Moga lucrează, la fiecare proiect, cu un număr limitat...

Continuare

Multe „(Ne)înţelesuri” şi faţete are iubirea pentru poeta Octavia Brad

Gelu Dragoș

Multe „(Ne)înţelesuri” şi faţete are iubirea pentru poeta Octavia Brad

Se spune că „aşchia nu sare departe de trunchi”, iar acest proverb românesc este valabil şi în cazul poetei Octavia Brad, după ce i-am citit volumul de debut „Şi îţi scriu”, editura „eCreator” Baia Mare, Colecţia Debut, 2021, poeta fiind fiica poeţilor Rodica Brad Păuna şi Nicolae Scheianu. În afară de moştenirea genetică, autoarea a mai primit de la părinţii naturali şi educaţia, conform principiului dr. J. Gray:  “Copiii învaţă să iubească din modul în care sunt trataţi de către părinţii lor şi din modul în care aceştia reacţionează faţă de greşelile lor.”
La o primă lectură a cărţii nici nu ştii ce să apreciezi mai mult la Octavia Brad, poeziile ei profunde  sau ilustraţiile care-i aparţin în totalitate, mai puţin coperta cărţii realizată de Florin Dochia! Volumul în întregul lui este dedicat iubirii desăfârşite, iubirea fiind percepută ca sentimentul suprem pentru care un om trebuie să lupte în această viaţă, căci nu-i aşa: „Unde dragoste nu e, nimic nu e...” (Gheorghe Gheorghiu).
Cartea începe cu poezia „Înţelegere” în care autoarea încearcă să dea o şansă iubirii pătimaşe, iubirii ideale în care crede: „Sunt momente în care ies pe uşa sufletului meu,/încerc să-ţi dau o şansă reală/Mă ţii atât de...

Continuare

„Labirinturi” sau proza-poetizată a lui Jean-Paul Gavard-Perret

Gelu Dragoș

„Labirinturi” sau proza-poetizată a lui Jean-Paul Gavard-Perret

Proza „Labirinturi” de Jean-Paul Gavard-Perret, apărută la editura „eCreator” Baia Mare, director Romeo Ioan Roşiianu, are o forma labiristică, atât în formă cât şi în conţinut. Opera debutează cu un motto: „Mergând spre vest, am putea trăi de două ori. De două ori în aceeaşi zi şi în eteruri. În fond, poate că ţărmul nu există decât în gândire”.
Câteva date despre autorul francez sunt necesare: născut în 1947 în Chambéry, este poet, critic literar, critic de artă contemporan și lector în comunicări la Universitatea din Savoia. Este membru al Centrului pentru Cercetări Imaginare și de Creație. Este specializat în imagine la secolul XX - lea și lucrarea lui Samuel Beckett.  Contribuie la numeroase jurnale, printre care: „Passage d'Incres”, „ Les Temps Modernes”, „Esprit”, „Verso Art et Lettres”, „Champs visuals” și „Communication et Langage”. A publicat aproximativ cincisprezece cărți, texte scurte sau eseuri.
În opera „Labirinturi”, autorul a folosit cu precădere simboluri: „ţărmul”, „marea”, „păpuşa”, „căpcăunul”, „labirintul”, alături de două entităţi sugerate – bărbatul şi femeia. Încercând să descifrez proza ermetică şi încifrată, „ţărmul” este trecerea, finalul, „marea” este viaţa însăşi, „căpcăunul” este conştiinţa de sine, subconştientul chiar, iar „labirintul” – este drumul prin viaţă. Textul însuşi este construit asemeni...

Continuare

MOARA DE AUR

AURELIA RÎNJEA

MOARA DE AUR

Cu mare  emoție, Cititorule, intru în templul din cuvinte al volumului SINGURĂTATEA POETULUI, scris de GELU DRAGOȘ, apărut la Ed. Grinta, 2021, un dăruitor de cultură, care prin Moara sa literară hrănește sufletele atât de însetate ale românilor din întreaga lume.

Poezii din „sângele nostru”, cum însuși ne spune, în care încă de la început își exprimă neputința:  „Nu ştiu decât o poartă prin care să te apropii / Nu ştiu decât o poartă prin care mai poţi trece / Ca vântul care suflă şi tremură, doar plopii, / Dincolo e poetul... nemuritor şi rece”  (Nu știu), aducându-mi pe Eminescu spre cinstire în fața noastră sau pe Lucian Blaga: „Când poezia şi poetul devin o osie de lemn /  în Lancrăm scutură cireşii, iar florile-şi usucă vlaga, / când eu mă trag cu el pe roată şi bate clopotul, e semn /  că-mi va seca din ochi cerneala, la curtea dorului de Blaga” (Corăbii de cuvinte).

Continuare

Transpuneri ale spinilor din cunună – Sebastian Remus Crăciun: „Aș vrea să știu”

Mioara Bahna

Transpuneri ale spinilor din cunună –  Sebastian Remus Crăciun: „Aș vrea să știu”

Prima și cea mai importantă funcție a scrisului este, după mine, cea cathartică, fiindcă este o manifestare sinceră a nevoii omenești de eliberare de tensiuni adunate, de preaplinul lăuntric. Se întâmplă, deseori, ca acumulările de acest fel să fie determinate de suferințe fizice, teribile pentru „preajmă și purtător” (ca să folosesc niște cuvinte ale unui personaj din teatrul blagian), însă rezultatul lor, transferat în afara omului, în scris, de pildă, să-l înalțe pe damnat, să-i anuleze, în ochii celorlalți infirmitatea ori să i-o facă invizibilă.
Am cunoscut, întâmplător, nu de mult, un tânăr de optsprezece ani, așa am înțeles, Sebastian Remus Crăciun, care mi-a făcut o impresie aparte și nu neapărat pentru că este prizonierul unei maladii cumplite. De loc, parcă, din Câmpulung Moldovenesc (sau Gura Humorului, nu am reținut), tânărul diagnosticat cu o boală înspăimântătoare chiar și prin denumire (tetrapareză spastică), este, în pofida acesteia, un om optimist, cu o atitudine tulburătoare pentru oricine nu se află în situația lui, atât de încrezător în viață, încât, culmea! el oferă celorlalți din entuziasmul și puterea lui de a iubi lumea: „Beți din inima mea!”, îndemna într-un vers al unei poezii, pe care a rostit-o în contextul în care l-am întâlnit...

Continuare

Cartea zilelor noastre | Suflete rătăcite

Adrian SIMEANU

Cartea zilelor noastre | Suflete rătăcite

Mă raliez autoarei și pun același titlu tabletei de față. Fincă-i potrivit poveștilor adevărate din carte*. Despre justițiabili și justițiari. Cazuri și necazuri, din instanțe românești. Destine contorsionate cumplit. Lăcomie și nebunie. Neomenie, ticăloșie. Crime drept corolar bestial. Corupție. Delațiune. Parvenitism, carierism. Neprofesionalism în domeniu. Altfel spus, ce e mai rău. Nedreptăți, durere, insatisfacții și suferință, din abundență. Adică nefericire cruntă. Desigur, hazard, inevitabil...
 Pentru că protagoniștii tabletelor în cauză cad pradă, unii, hazardului nemilos. Distructiv, dezastruos. Ce-i împinge spre extreme nefaste. Uneori, în celule de pușcărie. Sau în ospicii. Aducându-mi aminte de-un roman al Cameliei Popa, ”Regina nebunilor”.
 Eliza Ene-Corbeanu este, neîndoielnic, un condeier priceput. Nu doar avocat cunoscut la Bucale. Cu clienți din high life. Așa că adecvat își scoate eroii în evidență. Convingător pân` la urmă, chiar dacă, ades, faptele, incredibile par.

Continuare

Marin Rada, un poet tumultos

Gelu Dragoș

Marin Rada, un poet tumultos

Poetul Marin Rada s-a născut în Albeşti, a terminat studiile liceale la Scorniceşti şi a studiat Dreptul în cadrul Universităţii Bucureşti. Cochetează cu poezia încă din anii de liceu şi frecventează şedinţele Cenaclului „Balada”, apoi în anii studenţiei publică poezii şi reportaje în Suplimentul artistic al „Scânteii tineretului”, dar şi în revistele literare: „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Flacăra” ş.a.
Lecturând cele două „cărţi” semnate Marin Rada, adică „Pledorie pentru fluturi şi cer” şi „Comorile umbrei”, descoperim un poet valoros, tenace, cu o poezie de mare fineţe şi muzicalitate, poezie profund lirică, cu idei şi consideraţii filozofice existenţialiste.
Pleodoaria poetului Marin Rada nu este numai pentru fluturi, este pentru poezie pe care o consideră alături de femeie, două minuni lăsate de Dumnezeu pe pământ, pledoaria lui în acest volum editat la Ioan Romeo Roşiianu este pentru muzică unde vioara îşi are un rol esenţial, e pentru respectul pentru natură şi anotimpurile ei, e pentru zori de zi şi lumină, e pentru spaţiu terestru şi celest, e pentru apropierea de Dumnezeu şi blândeţea lui, este pentru familie şi amintirea celor de dinaintea noastră, este pentru iubire, în toate formele ei!

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Corina Potcovaru

Corina Potcovaru

Poezii de Corina Potcovaru

Toamna

Se leagănă frunza ca ruptă din soare
Și galbenul ei îmbracă un ram,
Așterne covor arămiu pe cărare
Și picuri de ploaie se-aud pe la geam.

Sunt zile ce trec mohorâte și triste
Ca gândurile unui bolnav,
Și vuietul vântului pătrunde în minte
Și leagă cu lanțuri tăcerea de prag.

Continuare

Poezii de Irena ŠTÁSTNÁ

Irena ŠTÁSTNÁ

Poezii de Irena ŠTÁSTNÁ

Păsările
 băteau din aripi
cu două minute înainte de zbor.

Lumina se odihnea
În crăpăturile camerei.
Aerul nostru e uscat – remarcă ea.

 Simplu suma  plus radicalul
Şi rezultatul fac imediat una după alta  
 Două rotiri perfecte la trapez.

Continuare

Poezii de George Itoafă

George Itoafă

Poezii de George Itoafă

Codexul

Pentru decodare folosește
codexul,
apoi înțelege sufletul,
participarea e ușoară ,
vino cu inima
și-ți voi deschide cerul,
n-ai nevoie de confirmare,
zboară!
Te programezi, accelerezi
și trăiești liber!
Lasă conștiința oarbă,
trăiește prezentul indus,
nu ești tu, este timpul.
Intră!

Continuare

Poezii de Luminita Postolache

Luminita Postolache

Poezii de Luminita Postolache

Sânge de român

Am greșit de-atâtea ori
Încercând să facem bine
Și-am cântat vals din viori
Pe la ușile străine.

Nu am învățat nimic
Din trecutul tumultos,
Oricine-ți va fi amic
Dar la greu, rămâi pe jos.

Continuare

Poezii de Adela Conciu

Adela Conciu

Poezii de Adela Conciu

1.RUGĂCIUNE

Te închini tălpilor obsesiei tale,
ce te poartă în palmele
unui dans al morții,
undeva pe drumul
dintre un orgasm și
un zbierăt de lacrimi.
Ești o surdo-mută pierdută
în simfonia a cincea
a lui Beethoven,
ce poartă ochelari de cal,
maltratându-și viața
pentru un singur cub de zahăr!

Continuare

 

Proză

Prev Next

Din veranda Bunelei

Luminița Colopelnic

Din veranda Bunelei

Azi îmi amintesc de satul socrilor mei și cât mi-am dorit o casă la țară. Cu verandă ca a soacrei mele: rotundă, înălțată cu un metru deasupra pământului, cu draperii portocalii, părea un montgolfier gata să își ia zborul. Coborai trei trepte și, pe cărări cu dale cărămizii, ajungeai în mijlocul naramzelor. De cele mai multe ori însă nu coboram. Îmi plăcea să le privesc de sus și mai ales dincolo de ele, ulița copilăriei soțului meu, Ionuț.
Îmi plăcea când vremea se alinta: ba ploua cu stropi mari și grei, ba era o căldură de te frigeau dalele prin sandale. Atunci, din țigla acoperișului încins ieșeau liniuțe de aburi care  scriau povestea unui ținut martor al semnelor din alte vremuri.
Ploaia se oprea la fel de brusc cum începuse și copiii cu sandale de gumă dădeau năvală pe ulița care râdea din nou la soare. Erau vreo zece copii care alergau zilnic în jurul fântânii și, într-o zi, hora lor s-a oprit brusc. Chiotele, trupurile aplecate, punerea mâinilor în șold mă chemau în mijlocul lor. Soacră-mea, căreia toți îi spuneau Bunela și care mereu apărea când nici nu te așteptai, văzând intenția mea, mi s-a proptit în cale:
― Iar ne dă târcoale broasca sestoasă. Bunela era sâsâită, dar eu credeam că o face intenționat pentru că, uneori, când uita sau era speriată, vorbea perfect. Ai văsut vreodată cu ochii tăi o broască sestoasă?

Continuare

INIMA STRĂINULUI

Eugen Oniscu

INIMA STRĂINULUI

În vara anului 2019 Eusebiu Bădescu plecă în concediu din Berlin spre orașul său natal din România. Nu mai fusese de zece ani acasă, și în tot acest timp călătorise mult și întâlnise fel și fel de oameni, se confruntase cu situații grele uneori, ba mai mult de atât fusese căsătorit  și nevasta sa îl lăsase. Toate acele circumstanțe ale vieții sale de emigrant îl transformaseră într-un om călit în vâltoarea vieții. Ar fi putut să vină mai des acasă în concediu, dar nu dorise pentru că la douăzeci și nouă de ani suferise o mare decepție în iubire și dorise să plece fără a se mai uita în urmă. În acel an murise mama sa și profund îndurerat își dădu demisia de la poștă unde lucra ca funcționar și emigră în speranța că va uita totul.
 Sosi în orașul său natal de lângă Dunăre. Plin de amintiri și toate acele răni ale inimii sale pe care le credea cicatrizate simți cum se deschid din nou. Îi reveni cu putere în minte acel episod dramatic când fiind tânăr și naiv, crezuse cu toată puterea ființei sale în inocența iubirii. Și apoi revăzu cu ochii minții cum prietenul său cel mai bun cu care pe atunci își împărtășea toate secretele, îl trădase și îi luase logodnica.

Continuare

AMINTIRI TARE DRAGI, DANEI

Maria Berciu

AMINTIRI TARE DRAGI, DANEI

Eu doar redau cât mai exact, vorbele Danei, căreia îi făcea plăcere să îmi povestească, ea fiind imobilizată la pat, iar astfel orele se scurgeau mai plăcut, evocând amintiri, comentându-le împreună.
Eram de zece ani în pensie, încă eram într-o veșnică acomodare…zilele în care nu aveam ceva concret de făcut, îmi păreau tare lungi…Am fost într-o vacanță în Grecia, cu un grup de pensionari. În camera am fost trei, două erau prietene bune, iar eu acceptasem cu plăcere să fiu a treia, pentrucă astfel nu eram obligată să am un program comun  cu cineva, ….Doream să îmi compun singură programul, să fac numai ce îmi chiar doresc…adică o vacanță minunată! Vag speram că poate voi cunoaște o persoană, cu care să mă simt bine, să fiu relaxată, adevărată, …să nu fie nevoie de acceptări din curtoazie, …dar nu s-a întâmplat. Am cumpărat acolo o saltea gonflabilă, cu gândul la lunile de vară care urmau și la posibilitatea de a  mai merge la apă.

Continuare

Ciulini de Bărăgan

George Itoafă

Ciulini de Bărăgan

Dacă oamenii au stat înghesuiți și urmăriți de securitate în aceste locuri aride, cu vânturi puternice, de libertate deplină se bucurau ciuninii. Vântul îi plimbă ici-colo, fără a poseda identitate, ca un balon imens, rostogolit spre curțile năpăstuiților. Poate nu știați, dar locuitorii acestor ținuturi erau în mare parte deportați aduși forțat, împotriva voinței lor.
Aici vântul te omoră, dar și sărăcia. Era evident că acea detașare forțată nu era alceva decât o formă de lagăr al distanțelor, unde supraviețuirea era un miracol.
Deportații, cei ostili regimului, în mare parte intelectuali ori cheaburi desproprietăriți, erau aduși cu forța pe acest tărâm neprietenos, fiind urmăriți și eliminați de miliția detașată.
Așadar, în lipsa unor preocupări motivaționale, lipsiți de orice mijloc de procurare a hranei, apelau la artificii ce le satisfăceau anumite necesități. Repet, în acest ținut nici iarba nu crește, doar mărăcini. Până la aducerea de pământ fertil, construirea de case cât să crezi că sunt locuite, niște bordeie în pământ, locuitorii  găseau ca utili acești mărăcini smulși de vânt.

Continuare

Internat în mine

George Itoafa

Internat în mine

Scurtcircuitul  a produs o pagubă  imensă la mansardă, în timp ce priveam  cum noaptea se coboară și mișcă pleoapele verzi ale primăverii, adiind cu căldură, fiecare trecător rămas pe drum,  ca o amprentă a scurtei poposiri. Condeiul pornește fascinat să adune parfumul fiecăruia pe pagini apărute ca din senin, amintind unui revarsă zori, că iubita lui va ancora vapoarele, spre a nu risipi la mal, urmele ei. Șoc! Aici, imprimarea gândurilor bolborosinde, nu mai înțelegeau unele cu altele. Îi lipsea glasul, poate rechemând-o, va rezona cu așteptările și îl va accepta așa cum el acceptă cuprinsul ei, fără a impune schimbarea. Da, am avut probleme de la frământări cotidiene, au venit prea repede, acumulând  mentalul și prins în atacuri de panică, create spre a induce  tot negativismul în probleme conținute de adevăr, copleșându-mă, stau bolând, cuprinzând cu degetele nearticulate o cupă cu lacrimi și miros de vin, mă încumet să beau poțiunea, cât să nu colapsez. Odată golit lichidul, fac o constatare, mansarda era bine izolată.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

ULTIMUL COGNIT

Roxana Galan

ULTIMUL COGNIT

PERSONAJELE:  GRIA(sceptica)
                                 GRIUL(tehnologul)
                                 GRIMA(mama Griței)
                                 GRIȚA(născută în anul dezastrului-acum majoră)
                                 GRINICUS(tatăl Griței-visătorul)
                                 GRILAN(un fel de lider)
                                 ULTIMUL COGNIT(cel care mai deține toate cunoștințele despre traiul fără tehnologie și despre salvarea omenirii)

SCENA I

O scenă goală, pe care sunt așternute pânze sau hârtii gri, ridicate pe fundal.
Intră în scenă un grup de oameni gri, care părcă ar duce o povară nevăzută. Toți cară diferite unelte, cîte un rucsac cu alimente și sticle cu apă. Privesc în jur, spre spectatori, ca și cum ar căuta ceva.
Griul(are în mână un aparat):Aici n-am fost.
Gria(sceptică): Și cum poți să-ți dai seama pe unde am fost, dacă peisajul e mereu același?

Continuare

Ana

Ana-Cristina Popescu

Ana

Personajele: Ana, Ion, Nicodim, Preotul, Pavel, Gheorghe, Veta.

 

Actul I

 

Personajele: Ana, Ion, Nicodim, Miranda

Continuare

COZIA (Dramă istorică în versuri)

Al. Florin Țene

COZIA (Dramă istorică în versuri)

PERSONAJE           
                                   
                                        Călugăr I
                                        Călugăr II
                                        Strejer I

    Povestitorul                                Strejer II
                                       
    Mircea cel Bătrân- Domnul Ţării Româneşti            Ostaşi

    Radu Alună- Căpitan de Călăreţi                    Popor

                                        Un glas
    Cozia- Fată din popor

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Zece lectii despre viața

Ela Balaj

Zece lectii despre viața

Intram in viața puri și inocenti. Apoi, încet încet învățam despre cum “ar trebui” sa facem lucrurile pentru a fi fericiti și a avea succes. Fără sa (ne ) punem prea multe întrebări, ajungem in punctul in care credem ca știm. Abia atunci începe travaliul. Pentru ca, viața ne dovedește zi de zi ca nu exista nicio rețeta pentru a trai. Vin peste noi evenimente, oameni, situații, ce nu se potrivesc cu tiparul învățat, cu rețeta universala  “dacă..atunci.”
Am funcționat după legi deterministe multă vreme și am ajuns azi sa înțelegem ( unii ) sau cel puțin sa ne punem întrebări ( alții ) ca nu-i deloc așa, odată cu nepotrivirea constatata iar și iar.
Când începi sa pricepi, pricepi și cu ochii închiși. Sau mai ales cu ochii închiși. Pentru ca nu mai funcționezi după ceea ce-ți spune mintea ci mai degrabă sufletul e cel ce te conduce.
Și pentru ca de ceva vreme buna funcționez după deviza “ajuta, încurajează, susține”, sper ca invataturile extrase din întâmplările/lecțiile mele sa fie de folos!

Continuare

Sensul și conţinutul noţiunilor „Corona-virus”, „SARS-CoV-2” și „COVID-19”

N. Grigorie Lăcrița

Sensul și conţinutul noţiunilor „Corona-virus”, „SARS-CoV-2” și „COVID-19”

„Veghează-ţi gândurile. Ele devin cuvinte.
Veghează-ţi cuvintele. Ele devin acţiune.
Veghează-ţi acţiunile. Ele devin obiceiuri.
Veghează-ţi obiceiurile. Ele devin caracter.
Veghează-ţi caracterul. El devine destinul tău.”
(Lao Tzu, fondatorului Taoismului, în volumul de 81 de versuri „Calea şi Puterea/Virtutea sa”).

Începând cu anul 2020, noţiunile „Pandemie”, „Corona-virus”, „SARS-CoV-2”, „COVID-19” și „distanțare socială” fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean, din întreaga lume.
Pentru numeroase persoane este neclar atât sensul și conţinutul acestor noţiuni, cât și deosebirea dintre acestea. În plus, noțiunea de „distanțare socială” a fost introdusă și este folosită cu un sens care deviază de la sensul său real.
Acest articol este o încercare de a explica aceste noţiuni, pe înţelesul omului de rând.
Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și, după aceea, în toate țărilor din lume, provocând actuala pandemie.
În România infecția cu Covid-19 a început cu luna februarie 2020.

Continuare

DESPRE SCRIS

Bocănici Ana Nicola

DESPRE SCRIS

Uneori mă gândesc ce mare scriitoare sunt eu şi cât de uşor e să înşiri cuvinte având un pix şi patru foi.
Pot fi mai multe, dar am vrut să pară că ştiu ceva ce alții nu ştiu. Să se întrebe lumea, oare ce semnificație are cifra patru în acest context?
Absurd.
Uneori mi-o iau in cap. Nu gândesc. Intru uşor în depresie din cauza plictisului şi încep să plâng în timp ce curăț covoarele din camera mea. Totul în acelaşi timp.
Apoi, îmi zic că aş putea să scriu o carte. Tot îmi zic asta din clasele primare şi uite la ce m-a adus. La a nu scrie o carte, evident. Dar, de curând învăț să am răbdare şi să fiu mai cumpătată.

Îmi iasă?

Nu.

Nu mereu.

Continuare