Edi(c)torial

Arta comunicării și persuasiunea

Arta comunicării și persuasiunea

Într-o lume clar improprie visului și poeziei, într-o lume cu sisteme de valori răsturnate (re)întoarcerea la esențe mai este greu cu putință.
Situația este agravată de faptul că se citește din ce în ce mai puțin, paradoxal și ca efect...

Continuare

Opiniuni

Sting

Sting

 Sau, în acte, Gordon Matthew Thomas Sumner. Compozitor, instrumentist, solist vocal de renume. Născut într-o familie britanică modestă. Știind ce e munca, dar și ce-i prin cluburi. În care mergea...

Continuare

Eveniment cultural | O mi…

Eveniment cultural | O minunăție

 În fapt petrecută. Într-o-ntâlnire. De mare clasă. De rasă. Cu trăire fățișă. Profundă. Spirituală la maximum. Nevisată. Nesperată. Chiar neașteptată. Învăluitoare. Copleșitoare. Răscolitoare. Aleasă. Frumoasă. Duioasă. Mustind de lirism. De...

Continuare

Cornul, regele orchestrei

Cornul, regele orchestrei

 Din cele mai vechi timpuri, cornul a însoțit vânătorii în escapadele cinegetice, a fost partener conducătorilor de poștalioane, dar și mijloc de comunicare între oștiri sau grupuri de oameni aflați...

Continuare

Traditii

COLECTIVITATEA FEMIN…

Maria Bilţiu

COLECTIVITATEA FEMININĂ MARAMUREŞEANĂ ÎN CADRUL UNOR OBICEIURI, TRADIŢII ŞI PRACTICI RITUALICO-MAGICE

Maramureş, iată, o zonă cu oameni şi locuri pline de magie, care îl farmecă pe...

Continuare

Ceremonialul nupțial…

CORINA ISABELLA CSISZÀR SI MIRELA PODUȚ

Ceremonialul nupțial  în Pribilești comuna Satulung

 Jocul

             Io am prins danțu la șură. Era ceterașu arvonit pă tătă vara.

Continuare

Sfantul Ilie: Tradit…

Ele

Sfantul Ilie: Traditii si obiceiuri. Ce nu ai voie sa faci astazi!

Astazi, 20 iulie, crestin-ortodocsii sarbatoresc Sfantul Ilie,

Continuare

Interviu

PETRECERI PRIN ŢARA MARAM…

PETRECERI PRIN ŢARA MARAMUREŞULUI

- Dialoguri de ieri pe astăzi -

Editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2010

MIRCEA BELU

„Fără credinţă, speranţă şi iubire trăieşti degeaba”

       Acest interviu a fost realizat cu acest mare suflet şi prieten...

Continuare

Sorin Mircea Vasilescu, t…

Sorin Mircea Vasilescu, trubadurul Bucureștilor

Oamenii sunt întâmplări, la fel și cărțile pe care, dacă le descoperi la timpul potrivit, te pot schimba pentru totdeauna. Vă invităm să-l descoperiți pe Sorin Mircea Vasilescu, de profesie...

Continuare

Interviu cu Octavian Sovi…

Interviu cu Octavian Soviany

Octavian Soviany: Prima publicație cu care am avut de-a face în mod serios a fost revista Echinox. De fapt, unul din motivele care m-au determinat să aleg facultatea din Cluj...

Continuare

Posta redactiei

Scriitorul și ziaristul A…

Scriitorul și ziaristul Al. Florin Țene apreciat de scriitorii canadieni

În cadrul Gale Artelor  editia a 2-a care a fost un  eveniment  reusit  la care și-au dat concursul scriitori, muzicieni, interpreti,  pictori și  personalităti marcante ale comunității românesti de pe meleagurile canadiene și de pe...

Continuare

Conferințe și recital lir…

Conferințe și recital liric de Ziua Limbii Române la Cluj-Napoca

Marți, 31 august 2021, s-a sărbătorit Ziua Limbii Române la Cluj-Napoca. Începând cu ora 17.00, în clădirea Casino din Parcul Central „Simion Bărnuţiu” din Cluj-Napoca, au avut loc manifestări dedicate limbii române.
Cu această ocazie...

Continuare

Poeta Titina Nica Țene a …

Poeta Titina Nica Țene a fost premiată la Gala Artelor din Montreal

Cu ocazia Zilei Limbii Române, în cadrul Galei Artelor, aflată la ediția a-2-a, din 29 august 2021, Editura GLOBART UNIVERSUM –Revista românească de pretutindeni, din Montreal-Canada i-a acordat poetei Titina Nica Țene din Cluj-Napoca, Diploma”Penița...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Câteva gânduri despre “Pretexte pentru texte “ de Anton Ilica

Al. Florin Țene

Câteva gânduri despre “Pretexte pentru texte “ de Anton Ilica

Zilele trecute am primit de la universitarul arădean Anton Ilica volumul de  articole, eseuri, prefețe, recenzii, studii, intitulat “Pretexte pentru texte “, apărut la Editura Stef, Iași, 2021    . In opinia mea, titlul acestei voluminoase cărți, care are 367 pagini, format A4, este un element ce introduce tema sau motivul central și anticipează înreg conținutul ideatic, reprezentând un prag simbolic prin care cititorul pătrunde în universul de semnificații al studiilor cuprinse între coperți.
Este alcătuit din(menționarea părților de vorbire) și funcționează ca o oglindă purtată de-a lungul textului ca o celulă generatoare cu valoare conotativă.
    Citesc pe ultima copertă două mărturisiri ale autorului: prima aflată lângă fotografie, din care aflăm că Antom Ilica, la începutul carierei a fost învățător, profesor de liceu, director,  și prin efort intelectual, a ajuns universitar, apoi decan, președinte universitar, academician sârb, doctor în științele educației, critic literar, filosof, istoric, editor. Toate aceste etape din viață autorului le enumeră la trecut, la un “fost “nominativ, acuzativ, singular.

Continuare

Al. Florin Ţene, surprinde plăcut cu un nou volum de cercetare, analiză, eseistică, critică şi cronici literare!

Gelu Dragoș

Al. Florin Ţene, surprinde plăcut cu un nou volum de cercetare, analiză, eseistică, critică şi cronici literare!

Hotărât lucru că scriitorul Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor, este un exemplu pentru mai tinerii scriitori în ceea ce înseamnă să munceşti pe brânci pentru a aduna în lada de zestre a literaturii române comori de nepreţuit, material didactic pentru cei care vor urma arta scrisului, în literatura română în general.
Recent a tipărit şi se află în librării masivul volum (726 pagini!)  de critică şi eseuri, „Aventurile ideilor printre metafore”, Editura „Vatra veche” Târgu Mureş, cu o prefaţă  a Voichiţei Tulcan Macovei: „Al. Florin Ţene: Filosofia – Bază a dezvoltării literaturii şi treaptă de înţelegere a existenţei sociale”, din care spicuiesc: „Domnul Al. Florin Ţene este un profund cunoscător al filosofiei, nu doar antice sau renascentiste, ci şi moderne, mergând până în secolul XX. Multe din argumentele aduse spre susţinerea ideilor proprii sunt luate din gândirea filosofică. (...) Analizând lucrarea Republica a lui Platon, autorul urmăreşte să demonstreze posibile similitudini între cetatea dreaptă şi sufletul unui om drept, indicând virtuţile ce definesc dreptatea în ambele cazuri.

Continuare

Epistole ale trăirii

Ică Sălişteanu

Epistole ale trăirii

 despre "Și îţi scriu" de Octavia Brad
               
Pe Octavia Brad o putem defini (dincolo de marea promisiune poetică) ca alergare a sinelui său (care are nevoie să înţeleagă concret pasul făcut) prin uimitoarele versuri confesiune: "Alergam prin întinderea vieţii desculţă / să-mi prind paṣii simţind însuṣi rostul lor purtător / Mȃngȃi cu tălpile goale pămȃntul sub mine / ce-mi păzeṣte-aṣezarea pe realul acestui timp / zburător / Cerul să-ṣi întrebe seninul albastru / dacă eu voi ajunge înălţimile ce-ṣi coboară culori / în dansuri ce-mi învȃrt orizontul / crescȃnd cȃt cuprinde privirea minunate întinderi de / flori" fiindcă numai acolo caută să risipească cuvinte (într-un loc unde să obosească) aṣteptȃnd imagini uimitoare ("S-au uimit în mine imagini cu-ale noastre întreguri / Și-au luat negrul deasupra pentru oarbe-nţelesuri / Caut un loc s-aṣtept s-obosesc departe de tine")  în care ea ar creṣte-ntr-o floare, cȃnd expectativa nu i-ar mai arăta nimic  ("Privesc golul ca ṣi cum ar fi ceva de privit / Iau vorbele tăcute de tine ṣi-mi cresc speranţe deṣarte-n ghiveci / mă cert ṣi-mi cred impertinenţa de-a plăti muguri cu lacrimi la schimb / Le-adun cu tristeţi cȃnd noaptea-mi toarnă venin")  ṣi-ar fi tȃrziu  ("E demult ṣi-a...

Continuare

O nouă stea pe cerul Poeziei

Cristian Gabriel Moraru

O nouă stea pe cerul Poeziei

Într-o lume aflată sub domnia haosului, a dezordinii, a liberului arbitru prost folosit, faptul că unii oameni încă mai aleg calea poeziei pentru a-și revela natura este îmbucurător.
Problema este alta: Poezia trebuie să aibă o anumită natură, adică să întrunească anumite calități, pentru a fi autentică și pentru a-și merita cititorii.
Vorba poetului Odysseas Elytis, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, „Nu mi-e milă de poeții care au rămas fără cititori, mi-e milă de cititorii care au rămas fără poeți”...
În oceanul editorial postdecembrist din România, își aruncă și tânăra Ale Trif-Boianu sticla cu mesaju-i artistic — chit că pentru întâia oară —, în speranța că va ajunge la cititori dornici să-i soarbă esența, numai să n-o înghită vreun chit! Și nu de oriunde își aruncă autoarea noastră sticla în valurile pieței editoriale autohtone, ci de pe insula de normalitate numită „Ecreator”, garant fiind Ioan Romeo Roșiianu, acest fervent promor al literaturii și culturii românești contemporane.
Aflată încă în căutarea unui glas propriu care să o diferențieze de restul corului liric, Ale Trif-Boianu ne propune un prim Eșantion afectiv, titlu destul de nimerit dacă avem în vedere faptul că poezia este menită să emoționeze sau măcar să...

Continuare

A apărut volumul de critică literară și eseuri “Aventurile ideilor printre metafore“

Marius Topan

A apărut volumul de critică literară și eseuri “Aventurile ideilor printre metafore“

            Harnicul scriitor și jurnalist Al.Florin Țene este din nou în librării cu masivul volum de critică și eseuri, cuprizând 726 de pagini, având  în loc de prefață o analiză profundă semnată de Voichița Tulcan Macovei, intitulată “Filosofia-bază a dezvolt[rii literaturii și treaptă de înțelegere a existenței sociale “ în opera lui Al.Florin Țene.
            Volumul cuprinde 106 eseuri și cronici literare, constituindu-se într-un evantai  de idei despre literatura universală și în special literatura contemporană.Analizele profunde asupra evoluției literaturii române în perioada comunistă și al realismului socialist, sunt adevărate procese, lecții de morală și cinste.

Continuare

BALADE PENTRU LUNTRAŞUL CHARON sau despre EŞANTION AFECTIV

Ică Sălişteanu

BALADE PENTRU LUNTRAŞUL CHARON sau despre EŞANTION AFECTIV

Volumul de versuri propus de Ale Trif-Boianu structurat în trei părţi:
“Baladele ortului”, “Porţile străvezii” și „Tușă nocturnă” ne pune în faţa ochilor versuri de-o sensibilitate aparte, fiindcă poeta pare atinsă de-o boală grea, cea care ţine de funest şi pesimism.

    I. În “Baladele ortului” (nu ştiu dacă se gândeşte la bănuţul pe care o să-l dea luntraşului Charon, când va trece Stixul) dar în niciun caz n-o putem bănui de optimism fiindcă: “Cu-optimism când otrăvesc realitatea / Codru-şi varsă lacrimile trist, / obosit de-nsemnătatea / circuitului vieţii închis”  şi mai ales când se adresează morţii: “Moarte, tu, un trandafir, / îţi sorb spinii din potir / m-am născut să-ţi aparţin,/ să mă cern în amintiri”, ca unei Atlantide condamnate la nimicire (“şi la stele, ‘nălţător, / fumu-i dus la suprafeţe / peste focul de sub ape / orbitor”) .

Continuare

Din clipele clipei

Petronela Apopei

Din clipele clipei

„Înțelepții hinduși pretind că există patru anotimpuri în viață. Unul pentru a studia și a descoperi lumea. Al doilea pentru a întemeia un cămin. Al treilea pentru a reflecta. Și, în sfârșit, al patrulea, în care, eliberat de inhibiții și obsesii, devii un călător fără bagaje.”, spunea Octavian Paler, iar Ale Trif-Boianu încearcă să se situeze încet, încet în caruselul numit viață și creație, începând cu volumul de versuri „Eșantion afectiv”, apărut în Colecția „Debut” a Editurii „eCreator”, din Baia Mare, în 2021.
Aflată în anotimpul studiului și al descoperirii lumii poeziei, autoarea își devoalează sufletul în mod direct, printr-o largă paletă de emoții și sentimente așezate sugestiv în imagini artistice inedite, încercând să facă cititorul părtaș trăirilor sale.
A fi slujitor al Cuvântului este cel mai nobil lucru, dacă harul cu care ești înzestrat este șlefuit precum diamantul.

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Adela Conciu

Adela Conciu

Poezii de Adela Conciu

1.RUGĂCIUNE

Te închini tălpilor obsesiei tale,
ce te poartă în palmele
unui dans al morții,
undeva pe drumul
dintre un orgasm și
un zbierăt de lacrimi.
Ești o surdo-mută pierdută
în simfonia a cincea
a lui Beethoven,
ce poartă ochelari de cal,
maltratându-și viața
pentru un singur cub de zahăr!

Continuare

Poezii de Adela Conciu

Adela Conciu

Poezii de Adela Conciu

SETE DE VARĂ

M-ai turnat în sufletul
tău,
ca pe o agheasmă dorită
și am rămas acolo,
prizoniera visului născut
din prima
coapsă a lumii.

Voi aprinde focul ce va mistui
singurătatea mușcăturii

Continuare

Poezii de Mihaela Oancea

Mihaela Oancea

Poezii de Mihaela Oancea

strigăte de pajuri

pereții asudă. lăstunii răspândesc vești
despre cei coborâți
în somnul fără de vise.

se trag putrede sfori.
deasupra unui morman de lemne încrucișate
se înalță rugi.

totul se stinge în strigăte de pajuri.

Continuare

Poezii de Mircea D. Dumitrescu

Mircea D. Dumitrescu

Poezii de Mircea D. Dumitrescu

AM VISAT

Am visat că voiam să desfund o haznam
Am visat că eram vidanjorul păcatelor mele,
Am visat că stăteam între pereți mari și reci,
Am visat că priveam tulburat printre crengi.
Am visat că soarele a apus în zori,
Am visat că luna s-a ascuns după nori.
Am visat toate acestea,
M-am trezit transpirat.
O ușă încuiată în mine e mută,
Aștept un copil să-mi aducă lumină !

Continuare

Poezii de Mihaela Oancea

Mihaela Oancea

Poezii de Mihaela Oancea

poetul

se lipea de zidurile iatacului răcoros
ascultând bâzâitul indiscret al muștelor

câteodată putea fi zărit ghemuit
lângă troița din sat
cu gândurile fracturate
tăcut ca o stelă egipteană

s-ar fi aruncat în Sena cum Celan ori Gherasim -
ușor ca un fum
poetul ce s-a dezvăluit într-o nuditate barbară
închină azi un pahar

Continuare

 

Proză

Prev Next

Vara la margine de lume( fragment)

Elena Netcu

Vara la margine de lume( fragment)

 ( proză realist-magică)

Şoseaua şerpuită care te duce de la Tulcea la Isaccea era pe timpul verii o splendoare. De aceea, cei mai mulţi turişti care veneau de pretutindeni, preferau să parcurgă drumul pe partea dinspre Dunăre, admirând nesfârşitele lanuri de stuf.
Maiestoasele sălcii bătrâne, mărgineau cele două maluri ale Dunării, până departe în zare.
Milenarul orăşel Isaccea îşi răsfira casele într-o asimetrie generoasă de-a lungul vestitului fluviu. La orizont se profilau pădurile munţilor Hercinici, ascunse după dealuri îmbrăcate în arbuşti încărcaţi de poame. Miresmele câmpului, aromele bălţii, ale pădurii de tei, zborul greoi al păsărilor spre apus erau amintiri vii în sufletul meu..
Apucam pe cărăruia ce ducea spre crângul plin de flori nemuritoare, de creasta cocoşului, sulfină, floarea ţigăncii, traista ciobanului, flori galbene ale căror nume nu le ştiam, unele violete, altele aveau culoarea safirului, toate într-un amestec fascinant. Eu în mijlocul lor, mângâindu-le!

Continuare

Seară de vară

Iosif Roca

Seară de vară

Amurgul învăluie încetişor şi tainic satul, revărsându-se peste Dealul Sfânt. Nu zăbovește o clipă. Seara! Sosește mereu la timp. Neîndoielnic va veni şi mâine, şi poimâine, ca un metronom cu pendul etern. Omul n-o mai bagă în seamă. Cine se mai gândește la nașterea ei? Chiar în prima zi! Și a fost Seară şi a fost dimineață. Sfânta Seară – dar suprem.
 Se simte iubită în braţele Dealului – alt dar sfânt. Nu trece fără îmbrăţişarea lui. Este aşteptată cu aceeaşi înfrigurare de parcă sosește pentru prima dată. Tainic și în liniște pleacă în drumul ei, vestind eternitatea nopților, dimineților  și a zilelor. Monticul – este de la început, poartă și cunoaște viața oamenilor din jur. Îi va îmbrățișa cu poala sa până la sfârşit, chiar dacă uneori îi este cumplit de frig din nesăbuința lor.
L-au dezvelit de falnica pădure şi i-au secat izvorul vieţii. Dar… este răsplătit. Primește în dar asfinţitul. Raze blânde, calde, magice, coboară peste el. Este îmbrăţişat la rândul său. Uneori lumina este divină, multicoloră şi jucăuşă.

Continuare

PRODUCȚIE DUPĂ MODEL JAPONEZ

Radu Munteanu

PRODUCȚIE DUPĂ MODEL JAPONEZ

        Marea uzină se îndrepta cu pași repezi spre faliment. Tranziția, mult prea mult lungită, aproape că o sufocase. Procesul de privatizare - deși dorit de toată lumea - se împotmolise. Aflată în derută, conducerea uzinei hotăra să convoace o ședință extraordinară extinsă, unde urma să se ia taurul de coarne.
         Ziua mult așteptată se apropia. Toată suflarea uzinei era nerăbdătoare. Chiar și taurul avea emoții. Toți doreau să afle, cu o clipă mai devreme, ce urma să se întâmple cu uzina și serviciile lor.
         În ziua mult așteptată, urcat la tribună, directorul lua cuvântul:
-Nu vom accepta ca uzina noastră să piară. Trecem prin momente grele dar, uniți vom învinge.

Continuare

GHEORGHE AL LISANDREI

Radu Munteanu

GHEORGHE AL LISANDREI

        Preșul ce ținea loc de ușă se dădu într-o parte și din întunericul ce stăpânea întreaga locuință ieșea o umbră. Năluca părea o prelungire a întunericului din înăuntru, de parcă acesta își întinsese o mână cu care dorea să pipăie împrejurimile bojdeucăi. Poate că doar zgomotul pe care-l producea - târându-și picioarele pe lutul prispei - deosebea umbra de restul întunericului. Foșnetul tălpilor frecate în pași târâți pe lutul uscat al prispei materializa umbra. Față de umbrele obiectelor din jur, această umbră fâșâietoare era vie în întregimea ei pentru că - din când în când - chiar vorbea:
       -Să știi că ai dreptate... ai dreptate... așa-i, ai dreptate. Cuvintele îi zburau ca liliecii. Uneori mai rostea și un nume: Gheorghe, mă Gheorghe... mă... La auzul lui, o altă umbră foșnea târându-și tălpile goale pe lutul uscat al prispei. Și ea era vie și vorbea:
       -Da, ai dreptate... așa-i, ai dreptate... să știi că ai dreptate... Erau puținele cuvinte pe care le rostea într-o zi întreagă.

Continuare

PORTARUL

MIHAI-ATHANASIE PETRESCU

PORTARUL

Înjurând cu poftă, doctorul Drăghici reuşi cu greu să găsească un loc liber şi îşi parcă Solenţa în faţa spitalului. Dintotdeauna, el îşi aşeza invariabil maşina în acelaşi loc şi toată lumea îi respecta tabietul; de fapt, nu era ceva rău în faptul că încerca să menţină şi în parcare o ordine la fel de strictă ca cea din propriul cabinet. Totuşi, astăzi, în mod cu totul surprinzător, „locul lui” era ocupat de o Skoda Oktavia neagră, strălucitoare, „caracteristic impertinenţilor”, cum o catalogă doctorul imediat, stăpânindu-şi pofta de a-i trage un şut

Drăghici era de aproape treizeci de ani ginecologul spitalului, poate nu mai bun sau mai rău decât alţii din oraş, dar bun meseriaş, îşi iubea specialitatea iar pacientele lui nu se plânseseră niciodată de el.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

Ana

Ana-Cristina Popescu

Ana

Personajele: Ana, Ion, Nicodim, Preotul, Pavel, Gheorghe, Veta.

 

Actul I

 

Personajele: Ana, Ion, Nicodim, Miranda

Continuare

COZIA (Dramă istorică în versuri)

Al. Florin Țene

COZIA (Dramă istorică în versuri)

PERSONAJE           
                                   
                                        Călugăr I
                                        Călugăr II
                                        Strejer I

    Povestitorul                                Strejer II
                                       
    Mircea cel Bătrân- Domnul Ţării Româneşti            Ostaşi

    Radu Alună- Căpitan de Călăreţi                    Popor

                                        Un glas
    Cozia- Fată din popor

Continuare

ARCA FRUMOASELOR VISE DE VÂNZARE (PIESǍ …

Al. Florin Țene

ARCA FRUMOASELOR VISE DE VÂNZARE (PIESǍ ÎNTR-UN ACT-FARSǍ COMICǍ)

Personaje  
 
Cocuţa-secretarǎ şi vânzǎtoare în magazin  
Arcadie Visescu - patronul magazinului în care se vând casete video, CD cu muzicǎ, discuri.  
Minodora, alias Mica Dora-soţia patronului.  
Arcadie Visescu (povestitorul): Dragii mei, în seara aceasta am sǎ vǎ povestesc o întâmplare cum rar se poate petrece în cazul unui om de afaceri la început de drum.  
 
Aşa cum ştiţi şi cum îmi cunoaşteţi activitatea, în târgul nostru nimic nu ne poate scǎpa atenţiei. Am deschis, acum doi ani, magazinul Arca frumoaselor vise de vânzare. Acesta pune, dupǎ cum ştiţi, la dispoziţia dumneavoastrǎ, discuri, DVD-uri, CD-uri, casete audio şi video cu muzicǎ, video-clipuri, filme, de fapt vise care ne marcheazǎ sufletul şi timpul.  

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Date, informații, cunoștințe și înțelepciune (sinteză)

N. Grigorie Lăcrița

Date, informații, cunoștințe și înțelepciune  (sinteză)

În prezent, noțiunile „date”, „informaţii”, „cunoştinţe” și „înțelepciune” sunt utilizate zi de zi de fiecare om, în frecvente cazuri însă fără ca acestora să li se cunoască și fără să li se folosească sensul lor corect (a se vedea și http://www.prolog.md/articol_date_informatii_cunostinte.pdf).
Aceasta și din cauză că, uneori, descrierea acestor noțiuni diferă considerabil de la un autor la altul.  
Important este ca noțiunile în discuție să fie prezentate astfel încât acestea să fie pe înțelesul omului de rând și să fie conforme cu „uzajul general” deoarece „suveran în limbă este uzul” (Alexandru Graur, în „Capcanele” limbii române. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1976, pg. 7),
Datele: sunt materia primă pentru informaţii; sunt unele detalii despre fapte, evenimente, procese, idei etc., care pot fi înregistrate, stocate, transmise, prelucrate şi afişate.

Continuare

Problema moștenirii bunurilor imateriale

N. Grigorie Lăcrița

Problema moștenirii bunurilor imateriale

Cuprins:
1. Esența problemei
2. Precizări de ordin semantic
3. Bunurile „imateriale”: sens și conținut
4. Scrierile memorialistice sunt parte a patrimoniului imaterial
5. Un exemplu edificator de condamnare la uitare a memoriilor unui erou de război

1. Esența problemei

Subiectul acestui articol a pornit de la situațiile reale în care, în frecvente cazuri, „bunuri imateriale”, unele de o inestimabilă valoare, potențial parte din „patrimoniul imaterial național” al poporului român, ajung să fie pierdute, distruse din cauză că acestea ajung în posesia unor persoane care:
1) fie nu au pregătirea necesară pentru a la aprecia valoarea lor reală și nici nu sunt conștiente de importanța lor;
2) fie dacă au o idee sumară despre valoarea acestora pe care, cu timpul, o ignoră, o uită, ceea ce face ca acestea să se piardă, să se distrugă.

Continuare

Bunurilor imateriale: sens și conținut

N. Grigorie Lăcrița

Bunurilor imateriale: sens și conținut

Cuprins:
1. „Lucrul” și „bunul”: precizări de ordin semantic
3. Bunurile „imateriale”: sens și conținut
4. Bunurile imateriale din scrierile memorialistice sunt parte a patrimoniului imaterial

1. „Lucrul” și „bunul”: precizări de ordin semantic

În literatura de specialitate, juridică și economică (a se vedea bibliografia), există numeroase și ample dezbateri cu privire la noțiunile de „lucru” și de „bun”, la diferențele dintre acestea, în special cu privire la  „bunurile imateriale”.

Continuare