Edi(c)torial

Care Zi mondială a libertății presei, ca…

Care Zi mondială a libertății presei, care presă liberă?

Sunt printre puținii jurnaliști din această țară care știe gustul sărat al sfidării autorităților, unul dintre cei care și-a văzut viața prăbușindu-se, sănătatea ruginid pentru… „principiul libertății de exprimare”.
Am câștigat un proces la CEDO pentru așa ceva, am fost...

Continuare

Opiniuni

IDEI TRĂSNITE

IDEI TRĂSNITE

Socialiștii, printr-un proiect de lege înaintat  săptămâna trecută în Parlament, vin iarăși cu idei trăsnite, propunând ca în Republica Moldova totul să fie tradus în rusește: domnului Furculiță să i...

Continuare

Un Mozart al timpului no…

Un Mozart al  timpului nostru

Grigore Vieru ne sfătuie că atunci când intenționăm să ascultăm muzică, trebuie să ne descoperim capul, căci stăm la masă cu zeii.
Când răsună muzica compozitorului Eugen Doga, avem...

Continuare

O bibliotecă într-o revis…

O bibliotecă într-o revistă – II

                   Am intitulat acest material „O bibliotecă într-o revistă – II” deoarece am surprins acest aspect în primul material referitor la revista „Teleormanul cultural”, din Roșiori de Vede, asupra căruia...

Continuare

Traditii

Sfântul Andrei sau N…

Iulia-Maria Ciherean

Sfântul Andrei sau Noaptea Strigoilor

           Calendarul popular cuprinde o mare omogenitate morfologică și funcțională a multor credințe, datini și...

Continuare

Intrarea Maicii Domn…

Ionela Stănilă

Intrarea Maicii Domnului în biserică, ziua când se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni. De ce e bine să nu te cerţi pe 21 noiembrie

Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătorită în fiecare an la 21 noiembrie, este considerată a...

Continuare

VALORIFICAREA FOLCLO…

Ana Dragoş

VALORIFICAREA FOLCLORULUI ÎN EDUCAREA COPILULUI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ

Maramureşul, cu cultura sa specifică şi-a „sculptat” în lemn propria istorie, fiind un adevărat muzeu...

Continuare

Interviu

Interviu cu Dinu Adam

Interviu cu Dinu Adam

O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului:...

Continuare

Interviu cu Ducu Bertzi

Interviu cu Ducu Bertzi

III. „Muzica folk este de fapt muzica poeziei”

- Mă întreb ce şanse are tânăra generaţie din provincie, chiar asta din nordul ţării, să afle sau să vadă pe viu un...

Continuare

Aniversare. Dascălul și s…

Aniversare. Dascălul și scriitorul Gross Toma Rocneanu la 77 ani!

  Reporter: Domnule Gross, ați împlinit o vârstă de invidiat, cu atât mai mult cu cât în Lume este pandemia covid. Aveți un secret privitor la acest lucru ?
   ...

Continuare

Posta redactiei

Cultură și atitudine în …

Cultură și atitudine  în Revista „Teleormanul Cultural”, Nr. 5 (14) / 15 Octombrie, 2020

    Revista teleormăneană, aflată în al patrulea an de existență, propune o vastă selecție literară, susținând, încă de la început, necesitatea culturii și importanța adoptării unei atitudini clare în aceste vremuri de restriște mondială. Astfel...

Continuare

A apărut revista de cultu…

A apărut revista de cultură şi atitudine „Teleormanul cultural”, anul IV, nr. 5 (14), 15 octombrie 2020

Cu bucurie semnalăm apariţia unui nou număr al revistei de cultură şi atitudine „Teleormanul cultural”, anul IV, nr. 5 (14), 15 octombrie 2020. Şi acest număr este consistent, variat, valoros prin materialele selectate cu grijă...

Continuare

„Lockdown”, cuvântul anul…

„Lockdown”, cuvântul anului 2020, potrivit Dicţionarului Collins. Ce alte cuvinte despre pandemie au fost alese

Dicţionarul Collins a ales termenul „lockdown” drept cuvântului anului 2020. Şi alţi termeni legaţi de pandemie se află pe lista cuvintelor anului 2020.
„Lockdown” este explicat de dicţionarul Collins drept măsura de izolare implementată de...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Calea către sine sau căutarea de sensuri

Ioan Romeo Roșiianu

Calea către sine sau căutarea de sensuri

Beneficiind de-o imaginație luxuriantă și de-o percepție seacă a lumii înconjurătoare actrița Alexandra Cheroiu propune o poezie marcată de biografism, lumea în care ne invită cu fiecare pagină dată fiind una a (des)cântării cuvântului, tăietura fină în vers expunând imagini de-o spectaculoasă prospețime.
În aceeași măsură clarvăzătoare și sceptică, afectată și intangibilă ea ne poartă prin lumi proprii ridicate la dimensiuni ancestrale, un anumit egoism marcând senzația că este debusolată de marea creație a lui Dumnezeu, stare ce traversează ca un fir roșu scriitura ei.
La fel de dibace-n exprimare în poemele scurte, cât o fulgurație de gând și în cele de respirație, poeta îți dă senzația că începe cu adevărat să vorbească abia atunci când te încearcă emoția sfârșitului, a capătului de imagine sau de drum.

Continuare

Cartea zilelor noastre | Comuniști români de ieri și de azi

Adrian SIMEANU

Cartea zilelor noastre | Comuniști români de ieri și de azi

Înfățișați de Vladimir Tismăneanu, de-a lungu` vremii, prin publicații, volume. Strânși apoi, inspirat, într-un op* util categoric. Ce se citește lesne și cu interes. Lesne că nu-s texte lungi. Nici redactate întortocheat. Cu interes întrucât istoria, îndeosebi trăită direct, atrage intens. Gheorghiu-Dej, Apostol, Borilă, Rădulescu, Bodnăraș, Niculescu-Mizil, Chivu, Ceaușescu, Mănescu, Brucan, Iliescu și alții fost-au dintre ăi cu destinele țării în mâini decenii întregi. Exponenți pe diverse trepte ai unui regim opresiv. Comuniști ”de nădejde”, cu Lenin și Stalin în sânge, din plin. Iscând, impunând un ”coșmar istoric” și astăzi mocnind, cosmetizat evident. Căci, nu-i așa?, ”partidul e-n toate”, precum odinioară s-a zis premonitoriu cumva...
 Tismăneanu, cercetător informat, e în măsură a-i zugrăvi avizat. Date duium deținând, din surse diverse. Sistematizate atent, pertinent și eficient. Pe foaie rânduite corect. Rezumativ, neostentativ, neîndoios atractiv. Dovedindu-se astfel nu doar gânditor de soi, ci și-un condei de luat în seamă oricând. Portretizeză cu fler, cu stil, cu aplomb. Iritându-i pe unii, fără-ndoială, la greu. Mai ales că el însuși e contestat și acu`, nesurprinzător...
 Pentru mine însă e demn de lecturi. Cert folositoare. Știe multe, multe, evaluându-le echilibrat. Faima lui întinzându-se în lung și-n lat meritat. Ca analist consecvent, elocvent al comunismului nefericit...

Continuare

Artist într-un... Actrist

Petronela Apopei

Artist într-un... Actrist

                 Alidoro, în libretul „Cenușăreasa” al lui Jacopo Ferretti spunea că „lumea e un teatru uriaș, toți suntem actori”. Da, actori într-o piesă al cărei scenariu ne este necunoscut, iar improvizația este talentul cu care am fost înzestrați. Cu bună știință, impovizând, Alexandra Cheroiu ne propune un rol nou, o provocare prin volumul de versuri „Actrist”, apărut la Editura „Ecreator”, din Baia Mare. Asumându-și acest rol al personajului principal în propria viață, autoarea are de descoperit bucuria și tristețea, plăcerea și durerea, succesul și eșecul, liniștea și neliniștea, capcane iminente ale vieții. Rătăcitor, sufletul ei încearcă să se autodescopere prin cunoaștere: „Mi-e sufletul rătăcit / Într-o piesă nescrisă / de William Shakespeare / Îmi șoptește câte-o replică / În vise pe care / Refuz să mi le amintesc / Mi se deșiră inima / Roasă la încheieturi / Și la spate / Ce să fac cu toate / Neliniștile din sufletul / Rătăcit în povești” (Suflet rătăcit). Oscilând între copilărie și tinerețe, între realitatea crudă și vise adolescentine („Nălucirile din frânturi / Trăiesc / Ce trebuie să fac / Ca să exist / Mă strigă un somn / Mă învelește-n strigăte / Ca să nu mă lase să văd /...

Continuare

(R)evoluţii personale cu tir încrucişat

Daniel Marian

(R)evoluţii personale cu tir încrucişat

(Florin Ciocea- „Priveşte-mă prin lentila uriaşă a unei lacrimi”, Ed. Helis, 2019)

              A fi un mercenar al dilemei sunt/aş fi/de ce aş fi/nu sunt, în măsura în care alegerea ţi-ar aparţine într-un mod arbitrar precum a fost ziua de ieri şi va fi cea de mâine. Eşti obiect de studiu pentru următoarea generaţie de nehotărâţi care chiar ar avea ce învăţa de la tine, altceva decât simpla aplicare a ştampilei admis/respins la triajul fiinţelor şi lucrurilor fie ele şi ciuudate.
              Stai liniştit, oricum nu te vede nimeni cu-adevăratelea, cel mult o hologramă a ta în care precum nişte curenţi electrici gonesc sentimentele ca glonţul fugărit de praful de puşcă. Există însă, dacă vrei, metode de a-ţi deconspira spiralele gândurilor, când invoci puseuri de energie nelămurită dar eficace, doar în scopuri nobile cum ar fi exorcizarea stâlpilor societăţii care între timp s-au dovedit a fi otrăviţi...

Continuare

“SINGURĂTATEA ALERGĂTORULUI DE CURSĂ LUNGĂ | Note de lectură la romanul memorialistic, “Melilla”, semnat de scriitorul Grig Gociu

Domniţa Neaga

“SINGURĂTATEA ALERGĂTORULUI DE CURSĂ LUNGĂ | Note de lectură la romanul memorialistic, “Melilla”, semnat de scriitorul Grig Gociu

“ În urmă cu 40-50 de ani, aveam sute de profesori români în şcolile noastre. Puţini ştiu că România a contribuit la creşterea elitei pe care o avem în sistemul nostru de guvernare şi în instituţii”, mărturisea, printre altele, într-un interviu realizat de jurnalista Cristina Cileacu, de la Digi 24, la mijlocul lui februarie, 2020, ambasadorul Marocului la Bucureşti, Hassan Abouyoub.”
    Unul dintre acei profesori din elita învăţământului românesc, recrutaţi pentru Maroc, este şi scriitorul de astăzi, Grig Gociu, a cărui şedere în spaţiul african, în anii 1970 -1980, este evocată în cele două romane memorialistice: ”Profesor în Maroc” şi “Melilla”, ambele apărute la Editura Singur, din Târgovişte, în 2018, respectiv, 2019.
    Purtând un titlu simbolic, “Melilla”, cartea denumeşte o pitorească enclavă spaniolă, situată în nord-estul Marocului, aproape de graniţa cu Algeria, “o bucată de Europa strămutată pe continentul african”. Scriitorul aduce, astfel, un cald omagiu ţării şi oamenilor în mijlocul cărora şi-a „petrecut cei mai mulţi ani în afara României natale”. Oraşul, port la Mediterana, este dens populat, întinzându-se pe o suprafaţă de zece kilometri pătraţi, dar în care clocoteşte amintirea vechilor civilizaţii mediteraneene: feniciană, greacă, romană, arabă, spaniolă…

Continuare

„Când te privesc în ochi și-ți sunt datoare să te iubesc până mă voi topi”

Nicolae TOMA

„Când te privesc în ochi și-ți sunt datoare să te iubesc până mă voi topi”

Daniela Pătrașcu se înscrie în grupul „Desantul de femei” de la editura eCreator și vine în fața cititorilor cu o carte de poeme cu titlul „Petale galbene de dor”.
Primul poem, „Aș scrie un vers” pare mai degrabă o confesiune, o privire critică, reprezentată poetic, despre această lume și identificarea unei persoane, care asemeni autoarei, poate să înțeleagă zbaterea unei trăiri unice, menită să o facă să uite grozăviile unor vremi în care trăim.
Vers clasic, în rime, care păstrează cadența, dar prin modul cum folosește cuvintele nu este învechit, pulsează energie și merge hotărât pas cu pas, iar personalizarea versului te poartă într-o călătorie spirituală „din lumea asta plină de roboți” până la „aș scrie versu-acela plin de viață / pe care numai timpul să-l conserve”.

Continuare

O carte despre strămoşii geto-daci scrisă de un patriot român, Sergiu Botezatu!

Gelu Dragoș

O carte despre strămoşii geto-daci scrisă de un patriot român, Sergiu Botezatu!

O carte care n-ar trebui să lipsescă din biblioteca personală a oricărui bun român este „Daciada Getica-Dava”, autor Sergiu Botezatu, Editura „eCreator”, Colecţia „Poesis”, 2020.
Pentru o mai bună înţelegere a mesajului poetic transmis de autor, acesta, inspirat ne oferă „Mărturii despre Geto-Daci”, paginile 219 – 269, din care aflăm multe lucruri demne de semnalat despre strămoşii noştri geto-daci, scrise de mari personalităţi istorice ale lumii, cum ar faptul că:
       •    A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”.
•    Pitagora: "Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pământurile sunt fără margini, toate pământurile sunt comune".
•    Homer: "Dintre toate popoarele, geţii sunt cei mai înţelepţi."

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Gelu Dragos

Gelu Dragos

Poezii de Gelu Dragos

 Privim în aceeaşi direcţie
                     Motto: „Dacă tu eşti o pasăre, sunt şi eu o pasăre”

Noaptea trecută am visat un poem
lung cât o pagină de revistă
scris cu litere caligrafice
motiv pentru care nu-l pot reproduce
îl povestesc pe scurt

Descrie-mi, Doamne ţinuturile
în care nu am călcat

Continuare

Poezii de Mihaela Moisescu

Mihaela Moisescu

Poezii de Mihaela Moisescu

Jurământul

Sub ninsorile de frunze
Stăm îmbrățișați de taine
Și miroase a iubire
Și a toamnă, a castane.
Tu miroși a mere coapte
Eu simt adieri de gânduri
Mă apropii-ncet cu șoapte
Să-ți sărut timpul pe riduri.
Îmi iei mâna și mi-o strângi
O săruți și-mi spui pe nume

Continuare

Poezii de Larisa Viragh

Larisa Viragh

Poezii de Larisa Viragh

Toamna târzie

Pică o frunză și încă una,
Și încă două și încă trei.
Se coboară chiar și luna
Apăsând umerii mei.

Ceața deasă, albă, groasă
În văzduh se-nalță iar,
Înecând privirea-mi ștearsă
În trecutul cel amar.

Continuare

Poezii de Adela Conciu

Adela Conciu

Poezii de Adela Conciu

ALTĂ TOAMNĂ


Tăcerea apasă crucea
ce-o porți
și inima alunecă în gura
îngălbenită a ierbii,
ce mușcă din melodia
unui greier trist.
Degetele țipă , scurmând
întunericul căutărilor
și despletind așteptarea
visului.

Continuare

Poezii de Ioana Dîmbean

Ioana Dîmbean

Poezii de Ioana Dîmbean

visibilia ex invisibilibus

se făcea că deţin un trup
și că deţin o cheie
c-am găsit şi pierdut, pierdut şi regăsit
cheia trupului de ambră

ca un deschis la zbor, din pântecul lunii
în pântecul lumii, din pântecul meu
se făcea că acolo locuieşte
un paradis de cenuşă
şi visul explora materii oglindă
ca o trecere de foc peste graniţe de ceară

Continuare

 

Proză

Prev Next

Felicia

Tatian Miuta

Felicia

    S-au copt prunele de vară. Și cele pișoalce. Pe jos e nohat de prune. Și merele de vară sunt coapte și perele burfalețe. Vara e-n toi.
    După Sf. Maria trebuie recoltate. Oamenii au terminat cu recoltatul grâului. L-au pus în hambare. Într-o lună se strâng toate prunele. Urmează nucile și merele de toamnă. Apoi porumbii. Ce te mai aștepți? Prin octombrie începe să dea bruma și, răcindu-se se face foc în sobă. Așa că oamenii atunci se pregătesc de iarnă, aducând lemne.
    Dar acum e o zăpușeală… Vara nu se lasă. Ultimele zile de căldură se-nghesuie în luna lui august.
    Titi, împreună cu bunicii săi Genica și Ion se duc la Dincă la recoltat de prune. E și sora lui de 15 ani, Nicoleta. Titi are 17 ani. A terminat liceul la Horezu cu unsprezece clase. Școala a început-o la 6 ani. Sunt cu toții în căruța trasă de boi pe drumul izlazului.

Continuare

Alte timpuri

Tatian Miuta

Alte timpuri

Pe când cocoșii cântă pentru ultima oară o geană de lumină se zărește înspre răsărit, deasupra pădurii seculare. Se crapă de ziuă. Cerul petecit de nori  își sprijină poala cețoasă pe coama dealului Mialcea.
    Pe drum doi flăcăi, cu coasele pe umăr se opresc la poarta casei lui Ilie. Acesta, la rândul său, abia zărindu-se, îi aștepta la colțul casei.
         -Gata, nene Ilie? Bună dimineața!
    -'Neața, măi flăcăi! Venirăți?
    -Sigur, așa cum ne-a fost vorba. Unde cosim?
    -Către Pădurea Frumoasă. Am  acolo  în apropierea ei o bucată de pământ cu lucernă. Luarăți ce vă trebuie: gresie, ciocan, nicovală?
    -Bineînțeles!
    -Uite, vezi, uitasem să iau ulciorul pentru apă. Lenuță, adu tu ulciorul și dă drumul la orătăniile alea că auzi cum cârcâie.

Continuare

Dragoste în Marea Egee

Cornelia Alexoi

Dragoste în Marea Egee

Trecuse doar o zi de la instalarea echipei noastre de filmare în hotelul din urbea X, dar niciodată nu dusesem așa dorul tihnei de acasă. Fapt cel puțin bizar, deoarece nu-mi mai încăpusem în piele de bucurie, când mi s-a spus că voi fi în distribuția acelui film; eu, o sărmană debutantă într-ale cinematografiei, printre atâtea nume sclipitoare.
Știam că șansa unui necunoscute aflată în umbra atâtor stele colosale era minimă, dar asta nu-mi tăiase elanul. Dispoziția în care mă găseam, de când am sosit acolo, părea însă hotărâtă să-mi dea toate planurile peste cap. Nedumerirea, legată de această situație, se intensifica văzând cu ochii. Astfel, am trecut la vânătoarea răspunsurilor menite să mă scoată la lumină... Unde dospea hiba?... De ce nutream, cu atâta zel, să fiu „plantă de apartament”?  
Viața în turneu nu mai era o enigmă pentru mine; filmările decurseseră fără probleme, până una-alta, iar de hărțuirile sexuale pomenite pe la colțuri, nici vorbă. Cu alte cuvinte, aș fi putut să spun că era un trai care-mi convenea de minune, dacă jumătatea plină a paharului n-ar fi dat bir cu fugiții, la prima adiere de vânt.

Continuare

Captivi pe munte

Raul Alexandru Mitruți

Captivi pe munte

  În vârf de munte, singur și slăbit, bătrânul Erold încerca să aprindă focul în căsuța lui modestă. Știa că va veni iarna, dar parcă anul acesta a venit mult prea devreme. Abia apucase să se bucure de soare și de roadele pământului din care nu a adunat prea multe. Lumina slabă de la lampă contura câteva umbre și deseori îi părea că mai este cineva, dar nimeni nu mai trecuse pe la el de mai bine de câteva luni.
  Erold își făcu un ceai și se așeză lângă foc, când dintr-o dată se aude o bătaie în ușă. Ridică privirea și oftă. „Of, ce vânt puternic!” se gândi bătrânul. Mai luă o gură de ceai și pentru câteva clipe închise ochii. Un strigăt se auzi din spatele ușii:
  - E cineva acasă?
  Bătrânul clipi de câteva ori. „Poate mi se păru...” își zise. Din spatele ușii iar se auzi bătăi. Se ridică și merse să deschidă ușa. În fața ușii era un tânăr fecior ce părea aproape înghețat.
  - Poftim! Intră înăuntru!

Continuare

Schiță pentru viitor

Raul Alexandru Mitruți

Schiță pentru viitor

  După ce profesorul Dumitru Gherman făcu prezența, prezentă și lecția: problemele sociale. În mare parte, lecția este despre drepturile omului și probleme centrale în etică. Nu s-a întâmplat nimic extraordinar, până când, dintr-odată, îl aud pe profesor spunând:
  - Ce părere aveți despre problemele care sunt în această perioadă?
  Vlad, un coleg de-al meu, răspunde:
  - Eu cred că cea mai mare problemă este frica de îmbolnăvire. Consider că teama ne poate duce la eradicarea umanității.
  - Un răspuns foarte bun! spuse profesorul.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

CHEIȚA DE LA SCRINUL MAMEI

OLIMPIA MUREȘAN

CHEIȚA DE LA SCRINUL MAMEI

CONVORBIRI SPIRITUALE
Italianul Dante Alighieri se găsea în starea mea de acum:
„ Nel mezzo di camin di nostra vita/ Mi ritrovai nel una selva oscura / che la dirita via era smarita”(La mijlocul vieții mele/ M-am trezit într-o pădure întunecată/ Din care nu știam ieșirea).
M-a salvat cheița mamei, de la scrinul ei de ieri/ Cheiță fermecată/ ce deschideai o lume minunată/ dincolo de nori/ mică erai/ dar marea era înlăuntrul tău.
Mașina timpului nu-i adusese încă
pe idolii secolului nostru: pornografia, televiziunea, internetul!

Continuare

Litanie pentru ADRIAN PĂUNESCU

Dan Lupescu

Litanie pentru ADRIAN PĂUNESCU

Canon pe voci prietene

    Dan: România a rămas săracă…
    Danko: Românii de pretutindeni au rămas foarte, foarte săraci…
    Daniel: Ideilor/idealurilor de românism, românitate, panromânism li s-a pierdut cheia de boltă, le-a fost spulberată şansa de a se mai plini vreodată.
    Dincă: Greu, foarte greu va fi ca românii să mai rămână popor. Lunecarea, prăbuşirea, căderea liberă spre neantul stadiului primitiv de populaţie (fără trecut, prezent şi viitor, fără identitate) se vor accelera instantaneu şi ireversibil.
    Ducu Berţi: De la dânsul am învăţat că trebuie să ai coloană vertebrală şi să te simţi liber mereu.

Continuare

Zodia Ducăi-Vodă, Când toţi poartă peruc…

Ilea Marian

Zodia Ducăi-Vodă, Când toţi poartă peruci

Personajele:

Doctorul Solomon Corneliu (tânăr, bătrân, pensionar)

Romy Terezia (tânără proprietăreasă, bătrână proprietăreasă, maica Terezia a Treia de Samos-Santos)

Scena 1

Decor neutru.Scaune.Masă.Cuier. O uşă care pare că duce într-o cameră. Doctorul Solomon Corneliu îmbrăcat în costum. Tânăr.Gata de ieşit în orăşel. Romy Terezia proprietăreasa locuinţei. Tânără.Îmbrăcatăîn haine de casă.Cei doi vorbesc şi se plimbăîn funcţie de viziunea regizorală.

În scenă apar, din încăperea învecinată (care este camera doctorului Solomon Corneliu) manechine care reprezintă personaje despre care cei doi vorbesc: Doctorul Cântec, Doctorul Huilă, Ministrul Sănătăţii, Scribălăul şi Sfântul Alexei Carpatinul. Toţi au peruci.Manechine cu peruci.

Solomon Corneliu sau Romy Terezia pot folosi perucile manechinelor în funcţie de dialogul dintre ei.

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii

Dan Lungu

Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns "fotograful Unirii" din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare "fotograful Unirii". În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Continuare

Premoniţia lui Adrian Păunescu, în două poezii

N. Grigorie Lăcriţa

Premoniţia lui Adrian Păunescu, în două poezii

Pandemia provocată de noul tip de coronavirus parcă ar fi fost… prevăzută de Adrian Pănescu (născut la 20 iulie 1943, decedat la 67 de ani, la 5 noiembrie 2010), în versuri realmente tulburătoare, ce par că zugrăvesc starea de spirit a lumii bolnave de acum.
Versurile poetului ne dau fiori acum, când ne confruntăm cu cea mai mare nenorocire din ultimii 50 de ani. Cele două poezii-premoniţie compuse de inegalabilul Adrian Păunescu, pe care le redăm mai jos, se intitulează „Bolnavi unanim” şi „Implacabil”.

Bolnavi unanim
Adrian Păunescu

Continuare

Opinii la articolul intitulat „Problema vaccinării obligatorii sau facultative contra COVID-19”

N. Grigorie Lăcriţa

Opinii la articolul intitulat „Problema vaccinării obligatorii sau facultative contra COVID-19”

În data de 17.11.2020 am transmis mai multor personalități articolul intitulat „Problema vaccinării obligatorii sau facultative contra COVID-19”, după care am primit mai multe opinii, dintre care unele, pe care le consider ca fiind cele mai relevante, le prezint în cele ce urmează.
1. De la o distinsă doamnă doctor, recunoscută și apreciată ca o elită autentică într-o anumită specialitate medicală, cu activitate științifică inclusiv pe plan internațional.
„Da, graba justificata de evoluția pandemiei nu justifică și introducerea unor vaccinuri ieftine la producere, ușor de produs în cantități uriașe, dar relativ scumpe pentru beneficiari și incerte ca efecte adverse pe termen lung.
De regulă, efectele adverse in vaccinari mentionate de producatori se refera la cele imediate (durere la locul administrarii, usoara febra, mialgie trecatoare, etc) si la efecte pe termen scurt de 2-3 zile. Am vazut insa, de exemplu in vaccinarea contra cancerului de col uterin la fetite prepubertare sau la debutul pubertatii, ca au aparut efecte adverse tardive intre care paralizii ale membrelor inf  (sindrom Guillen-Barre, si alte modificari), sau in vaccinul antirujeolic din anii 90 care nu producea totdeauna imunitate dar determina hiperergie/ hiperreactivitate alergica cu meningo-encefalite autoimune la cei vaccinati cand se infectau ulterior.

Continuare