Edi(c)torial

Minciună în CV și atac sub centură împot…

Minciună în CV și atac sub centură împotriva ECREATOR

În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un...

Continuare

Opiniuni

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Nicolas Simion

  Saxofonist, clarinetist (chiar pianist) român stabilit la Köln. Născut la Dumbrăvița, în județul Brașov, acum șaizeci și cinci de ani. Muzician cu vocația jazzului, vădit. Care mânuiește instrumentele plin...

Continuare

Sfera inteligibilă în amp…

Sfera inteligibilă în ampla și documentata carte  a lui Viorel Igna

    Prin intermediul lui Cristi Fernea, librar și pasionat om de cultură, de curând am primit cartea Sfera inteligibilă în tradiția platonică și creștină a lui Viorel Igna, fost profesor...

Continuare

Eveniment cultural | Un c…

Eveniment cultural | Un cetățean de onoare-al Piteștiului

  Nimeni altu` decât medicu` veterinar Sergiu-George Rizescu. Nonagenar actualmente. Fost deputat țărănist argeșean (două mandate). Actualmente, președinte AFDPR. Deținut politic anticomunist. Om politic remarcabil. Aș afirma și eu fără...

Continuare

Traditii

Obiceiuri de naștere…

MARIA MIRELA PODUŢ

Obiceiuri de naștere din Lăpuș

Nu era voie să ieie femeia gravidă în poală poame, nu era voie să pui...

Continuare

Timpul mitic în cult…

Stefan Maris

Timpul mitic în cultura tradițională

          Cultura tradițională românească cuprinde folclorul, arta populară, obiceiurile și ceremonialul...

Continuare

Zonele etnografice a…

Prof. Dr. Mihai Dăncuş

Zonele etnografice ale României în contextul începutului de mileniu:  conceptele de terra, ţară, voievodat, comitat, judeţ, regiune  (Cu referire la Maramureş)*

„Maramureşul – situat în cursul superior al râului Tisa – formează în privinţa topo-hidrografică un...

Continuare

Interviu

Interviu exclusiv cu prof…

Interviu exclusiv cu profesorul Cornel Gheorghe Cosmuța, la cei 79 de ani!

-         Suntem în cel mai reprezentativ local al Șomcutei Mari, orașul emblemă al Țării Chioarului și poate cu cel mai demn și longeviv profesor de Limba Română pe care eu...

Continuare

Interviu cu Pavel Șușară

Interviu cu Pavel Șușară

Liliana Popa: cultura europeană s-a manifestat ca un tot uneori în pofida orientărilor religioase, care este logica terțíului inclus ?

Pavel Șușară:In pofida faptului că o percepție idividualizatoare a...

Continuare

Interviu cu Manuela Cerna…

Interviu cu Manuela Cernat

Liliana Popa: Scenaristul și regizorul Dan Pița, cel care a studia 5 ani de zile Regia de Film la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografia "Ion Luca Caragiale" (IATC) din...

Continuare

Posta redactiei

Manifestare de prestigiu …

Manifestare de prestigiu a rutenilor în Baia Mare

Orice poveste începe cu... a fost o dată ca niciodată!
Să știți că în Baia Mare chiar a fost... o dată și odată!
În data de 13 mai, la Muzeul de Arheologie și Istorie Maramureș...

Continuare

Premiul Nobel pentru Lite…

Premiul Nobel pentru Literatură a fost câștigat de Cartea Mileniului OMUL VĂLURIT

Cum ajung la Parlament, dau nas în nas cu Cătălin Drulă, cu Rareș Bogdan, cu George Simion, cu Theodor Stolojan, cu Ludovic Orban, mă rog, cu multă lume. Dar ce zice Dacian Cioloș, întreb, a...

Continuare

Sărbătorind alături de m…

Sărbătorind alături de  maestrul GHEORGHE GHEORGHIU -70 de ani pe portativul vieții!

Era 30 Decembrie 2023 și ne îndreptam spre New York pentru a sărbători două evenimente majore, revelionul și ziua de naștere a prietenului nostru de suflet, maestrul Gheorghe Gheorghiu trubadurul melodiilor de dragoste. Gigi, așa...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Trăirile și frământările poetului

Ioan Romeo Roșiianu

Trăirile și frământările poetului

Eruditul profesor Valentin Lupea (îi) rămâne fidel Muzei... deși e căsătorit de-o viață.
E frumos, cald și liniștitor să citești (în)scrierile unui istoric și critic literar, ale unui literat ce s-a aplecat - cu deasupra măsură – asupra unei dimensiuni artistice și expresiv transilvănene, locale.
Valentin Lupea decupează timp și spațiu existențial, (re)modelează emoții cu ochiul cititorului de frumos și adânc.
E o încântare să-l știu simți aproape, e un tulburător frumos în (ne)liniștile viețuirii creatoare și a comuniunii și comunicării noastre.
Cartea aceasta stratifică viziuni, limpezește gânduri și perspective.
Periculos de profund, extrem de fin și tandru în atingerea cuvântului, Valentin Lupea mizează totul pe o singură carte, cea a egalității de sine, a mântuirii în Cuvânt.

Continuare

VALENTIN LUPEA, Trăirile și frământările POETULUI, Editura eCreator, Colecția Poesis, Baia Mare, 2024

Olimpia Mureșan

VALENTIN LUPEA, Trăirile și frământările POETULUI, Editura eCreator, Colecția Poesis, Baia Mare, 2024

 Motto: „Prin poezie putem călători în voie
prin acea zonă de sensibilitate
în care semnificația cuvintelor
se pierde în magie.” (Terapie prin poezie)

Scriitorul Valentin Lupea recunoaște în Cuvânt înainte că mereu s-a întors la iubirea cea dintâi care a fost poezia, s-a aflat mereu în căutarea frumosului, al olimpului artistic exprimat prin poezie, prozodie a frumosului ideal/ imaginar ori de câte ori realitatea n-a fost la înălțimea cerințelor de suflet de poet. A căutat mereu poezia din suflet: „Acest lucru gingaș, înaripat și sacru”- Platon
Din iubire de sine și de oameni, din dorința de-a comunica și de a-și înțelege propriile gânduri, Valentin Lupea  scrie o poezie conceptuală, pune întrebări și dă răspunsuri posibile la problemele ce-l frământă pe el  ca poet și probabil și pe alți oameni cu suflet sensibil.

Continuare

Valentin Lupea și ale sale călăuziri lirice din volumul: „Trăirile și frământările poetului”

Liliana Moldovan

Valentin Lupea și ale sale călăuziri lirice din volumul:  „Trăirile și frământările poetului”

    Poeziile din „Trăirile și frământările poetului”, volum apărut în colecția „Poesis” a editurii Ecreator din Baia Mare sunt, fără îndoială, rodul tainicelor frământări metafizice și religioase ale scriitorului Valentin Lupea, care, pe lângă faptul că este un poet autentic, are „capacitatea de a simți şi de a fi mişcat de această simțire” specifică creatorilor de poezie,  fiind, în același timp,   un fin observator al lumii înconjurătoare și un gânditor de mare profunzime filosofică.  
    Versurile pe care le scrie, sunt pentru Valentin Lupea prilej de interogație existențială iar poemele, selectate pentru a face parte din această carte, scot la iveală, prin tematica abordată, câteva din „ marile probleme ale spiritului nostru” (p. 20) precum : momentele halucinante ale balansului dintre real și fantastic, nevoia de nemărginire și de ieșire din spațiul tridimensional, necesitatea revigorării valorilor spiritual, într-o lume care și-a pierdut „energia vieții și stă învăluită în „haina tristeții”. Suntem prizonierii „unei existențe vegetative” – constată dl. Lupea – rătăcim pe drumuri mărute, legănați de tristeți, având sufletele sfâșiate de neliniști și îndoieli.

Continuare

Suflet de poet

Iulia-Maria Ciherean

Suflet de poet

      Domnul profesor Valentin ne propune un volum inedit de versuri, intitulat extrem de profund și sensibil Trăirile și frământările POETULUI, ce apare la prestigioasa editură din Baia Mare, editura eCreator, ce se află sub orchestra directă a scriitorului Ioan Romeo Roșiianu. Volumul face parte din colecția POESIS și pare că ar încununa sufletul și trăirile scriitorului.
      Volumul se deschide cu un Cuvânt-Înainte, unde domnul profesor Valentin Lupea ni se confesează într-un mod extrem de sincer, de personal și confirmă faptul că a cochetat cu poezia dintotdeauna, că poezia a fost una dintre preocupările sale principale, pe lângă critica literară, folcloristica sau eseistica. Este un erudit desăvârșit.
       Poezia a fost și rămâne pentru scriitor o punte spre descoperirea adevărului artistic, o formă de exprimare măreață ce îmbracă forme nemărginite, ce stârnește emoții și trăiri dintre cele mai frumoase și mai complexe în același timp.

Continuare

Labirintul zbuciumului sufletesc pentru poetul Valentin Lupea, dincolo de cuvinte...

Gabriela Dimitriu

Labirintul zbuciumului sufletesc pentru poetul Valentin Lupea, dincolo de cuvinte...

Dincolo de poezie, dincolo de trăiri, pulsează în ritm alert, inima omului care iubește viața până în ultima clipă a plecării într-un univers paralel, ancestral, univers intuit în lăcașul minții datorită frământărilor sufletești izvorâte pe tot parcursul călătoriei sale pe acest pământ.
Valentin Lupea nu face excepție de la aceste stări încărcate de profunzimeși sensibilitate, motiv pentru care se străduiește cu ajutorul poemelor sale, să deslușească tainele lumii și ale universului din care facem parte, încercând să ofere o conotație aparte rolului pe care oamenii îl au în fața lui Dumnezeu, Creatorul tuturor lucrurilor văzute și nevăzute. Acesta construiește cu grijă castele de cuvinte(nu de nisip), în care să arhiveze iubirea față de cei dragi, față de semeni, încercând să răspundă întrebărilor existențiale, dând curs la explorarea acestora, propriei experiențe de viață.
Astfel, Valentin Lupea stă ”De vorbă cu mine însumi” și ”De vorbă cu mine” încercând să-și analizeze traseul anilor care s-au perindat asemenea unor ”caravane”, înfierând cu regret nerealizările și neîmplinirile domniei sale acumulate pe parcursul anilor, fiind conștient totodată că timpul pierdut nu se va mai întoarce niciodată.

Continuare

La adăpostul versului propriu – Valentin Lupea

Gelu Dragos

La adăpostul versului propriu – Valentin Lupea

Ştiam despre profesorul de limba română Valentin Lupea că scrie şi poezie deoarece în 2023 şi-a lansat volumul „Mângâieri  tardive”, editura „eCreator”, colecția POESIS.
Pe Valentin Lupea, lumea literară îl știe în special în calitate de critic literar, eseist, istoric, folclorist, monografist, nicidecum poet.
Dar „Cum românul s-a născut poet” sau „Nu e om sa nu fi scris o poezie...” se justică întrutotul acest demers literar.
Așa cum afirmă în „Cuvânt înainte” în prezentul volum intitulat sugestiv „Trăirile și frământările POETULUI”, editura „eCreator”, colecția „POESIS”, 2024, pentru autor poezia este: „ ...drept mijlocul prin care mă pot exprima la modul liber, fără niciun fel de constrângeri sau temeri, un mijloc prin care am încercat o nouă înțelegere a lumii înconjurătoare şi a omului, considerându-le două părți ale unui singur întreg, cufundate în acea poftă după frumos care m-a însoțit în toate momentele vieții mele”.
Citind și recitind poeziile lui Valentin Lupea am observat că poezia este foarte importantă în viața lui.

Continuare

Apreciați-l pe Gelu Dragoș...

Șefan Vișovan

Apreciați-l pe Gelu Dragoș...

    Gelu Dragoș se înscrie cu autoritate în peisajul cultural al Nordului, impunându-se, atât pe plan didactic, cât și în cel al creației literare, etalând în același timp importante valențe de critic literar și de jurnalist. Domnia Sa este un educator de excepție, practicând un învățământ modern, de calitate, fiind preocupat de realizarea unor activități școlare  eficiente, cu impact real asupra instruirii și educării tinerei generații, lansându-se totodată în chestiuni de ordin teoretic vizând sporirea eficienței învățământului preuniversitar. Stau mărturie în acest sens o serie de articole și, mai cu seamă, cele două lucrări dedicate domeniului – Reviste școlare (Editura  Maria Montessori,  Baia Mare, 2001) și Valențe pedagogice în activități ecologice (București, Amanda, Editura Uniunea Culturală a Albanezilor din România, 2015; realizată în colaborare cu distinsa soție a Domniei Sale, profesoara Ana Dragoș).

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Liliana Gabroveanu

Liliana Gabroveanu

Poezii de Liliana Gabroveanu

Și înger și demon

Un demon dansează în straie de înger.
Cuvinte fermecate în tolba le strânge.
Săgeata-i otrăvită inimi frânge.
Se-ntoarce mereu, lui nu-i ajunge.

S-a-nveșmântat în Cupidon la datorie.
Cu zâmbet sardonic pândește din sicrie.
Șoaptele-s alese cu multă măiestrie.
Seduce parșiv atâtea suflete fragile.

Continuare

Poezii de Camelia Ardelean

Camelia Ardelean

Poezii de Camelia Ardelean

Ceasornicul din gară a tăcut

Ceasornicul din gară a tăcut,
Mult prea bătrân să numere secunde
Şi obosit, în “schemele”-i rotunde,
Să se adape din necunoscut.

Sătul de critici, ar pleca oriunde,
Având pe zeul timpului drept scut –
Duşmanul ce din haos s-a născut,
Ca să ne joace vieţile în runde.

Nevolnici călători pierduţi de şine,
Purcedem în turnee fără ceas,
Uitând că o liană ne susţine

Continuare

Poezii de Daria Hristina

Daria Hristina

Poezii de Daria Hristina

Fluturi

Sute de fluturi dintr-o colivie
Sunt blocați în lumea făr’ de sens.
Acum, lumea mea reînvie
Și puterea spre imens.

Blocat am fost printre poeme
Și de gurile lor am rămas surd
Că n-am putut s-ascult la vreme
Și aripile am vrut să mi le-ascund.

Am înflorit cum numai flori
Înfloresc în primăvară
Și voi zbura-n înalte zări
Ca fluturii de vară.

Continuare

Poezii de Camelia Ardelean

Camelia Ardelean

Poezii de Camelia Ardelean

Cioplesc cu dalta-n litere de-aramă

Cioplesc cu dalta-n litere de-aramă,
Sperând să-naintez mai mult de-un cot
În trupul cald al verbului, să-not
Spre locul unde seva lui mă cheamă.

Înjgheb umil un soi de Barbă-Cot,
Ce tropăie mărunt în caligramă;
Un pui de cerb, rebel, se bagă-n seamă
Şi-n dreapta lui răsare un… enot.

Cu pensula din slove, fac retuşuri,
Mânat de râvna lui Apollinaire;
Extrag şi raze boante din gheţuşuri –

Continuare

Poezii de Mariana Stratulat

Mariana Stratulat

Poezii de Mariana Stratulat

LUMEA DIN AFARA LUMII

În lumea din afara lumii
Muntele de lumină ochii tăi înălțând
Pleacă pe urmele tale tăcut
Scuturându-și la picioarele tale izvoarele.
În lumea din afara lumii
În foc se transformă oarbele drumuri.
În lumea din afara lumii
Puful păpădiilor cuprind văzduhul
Și întorc ecoul cuvântului prelins
Dintr-o gură
Vindecătoare.

Continuare

 

Proză

Prev Next

Cu Zaraza, în…cânt Parisul!

Ion Dulugeac

Cu Zaraza, în…cânt Parisul!

Pentru Zaraza, vacanța la Paris trebuia să aibă ceva solemn, iar în acea seară de sâmbătă regăsise un aer demn între mesele rânduite în saloanele elegante de la L’Entrecote de Paris, dar și la cele întinse pe trotuar. Zaraza știa că sâmbătă seară centrul răspândea mai ușor unele evenimente decât seratele Societății de cultură și literatură de la Capșa, organizate de protectoarea sa, Martha Bibescu. Întâlnirile de la celebrul restaurant erau mai dificile decât serata de terminarea liceului.
De aceea, înainte de a pleca de la hotelul Le Crillon, se uitase lung în oglindă, potrivindu-și pentru a zecea oară cutele rochiei roz, cu fundă mare de catifea neagră pe spate, și, cu o ultimă vizionare pe care o aruncă din ușă, se privi întreagă în cadrul oglinzii din salon, schițând un surâs vag de melancolic, plin de orgoliu. Părea fericită alături de artistul vieții sale.
Lângă Vasile Cristian era mereu liniștită. Din depărtare, zări luminile Turnului Eiffel, apoi, apropiindu-se, prinse vag o frântură din cântecul orchestrei. Privind printre mese, gravă și preocupată, lăsându-se să alunece în discuțiile cavalerului său, Cristian, fata aruncă nonșalant o privire nedefinită tuturor celor care păreau că se îndreptau grăbiți către Sena.

Continuare

ISPRĂVI PISICEȘTI

Liliana Gabroveanu

ISPRĂVI PISICEȘTI

& Chițulica
Oare cine este Chițulică? Este șoricelul ce a poftit la telemea....vorba vine.
Simțise de ceva vreme că frigul năpraznic se va apropia curând. Și ce și-a zis?
- "Ia, să pândesc fereastra, că cine știe? Poate se va deschide.."
Și așa s-a întâmplat.
Subsemnata n-a băgat de seamă că un musafir nepoftit, adică musiu Chițulică, s-a furisat în casă. Apoi tiptil și fără zgomot, se piti după niște sacoșe, apoi a-ncremenit.
Târziu, în noapte, niște crănțăneli, din acelea gospodărești, se auziră tocmai de la tocul ușii....
Am sărit ca arsă...Apoi mi-am zis....am visat, sigur mi s-a părut.
După ce s-a așternut liniștea, alte foșnituri și ceva lăbuțe repezi pe parchet se deslușiră clar ....Deh, șoricelul capitulase definitiv în fața tocului solid.

Continuare

Ikebana cu legume

Liliana Gabroveanu

Ikebana cu legume

Carmen privea micul petic de verdeaţă.
Sosită de curând din mediul betoanelor încinse şi din atmosfera marii metropole, poluată excesiv, acum se bucura de viaţa la ţară, în stil rezidenţial. Curte mică, drum de servitute.
O schimbare majoră. Multe puncte pozitive dar şi negative. Un soi de izolare, de arest la domiciliu autoimpus, o văgăună în care taxi te cam arde la buzunar.
A refuzat chiar şi televizorul, ca atmosfera de purificare să fie totală. Conştientă că această pauză binevenită nu va mai dura la nesfârşit, schiţase planuri frumoase de viitor. Pentru că nu se simţea bine în pielea ei fără acţiune.

În grădina de douăzeci de metri pătraţi crescuse iarbă înaltă, o salcie şi câteva legume, puse de distracţie. Nu a urmărit vreun scop anume ci doar un joc de-a oaza de verdeaţă, ca să observe cum din floare iese rodul până la pârguire. Un fel de ikebana cu legume.

Continuare

Cuvinte desenate

Liliana Gabroveanu

Cuvinte desenate

    Îl stiti pe Razvanel? Baiatul vecinilor mei, tare drăguţ şi mai ales tare zburdalnic. Sa va postesc….
    Într-o dimineaţă, mergând la piaţă, m-am întâlnit pe drum cu mama lui.
    Fiind mame de băieţi, am intrat în vorbă, de una, de alta şi bineînţeles despre copiii noştri.
   Vecina, puţin îngrijorată, a ţinut să mă întrebe cum se descurcă la şcoala al nostru. Apoi mi-a povestit şi ea la rândul ei despre băiatul lor. Că nu-i stă mintea decât la joacă.
   Acuma, spuneti si voi! Care copil nu se gandeste doar la joaca?
   I-am zis că totul se face cu răbdare şi că ar fi bine să-l ia cu binişorul. E de-abia în clasa întâi, de ce îşi face griji? În viitor, sigur va progresa, fiecare îşi are ritmul lui de învăţare.
   După prima vacanţă de vară, m-am trezit că sună la uşă chiar vecina mea. Voia să-mi povestească noutăţi şi a ţinut să-mi spună că am avut dreptate în privinţa lui Răzvan. De aici s-a născut această istorioară, drept pildă pentru părinţii de băieţi...

Continuare

Violoncelul

Liliana Gabroveanu

Violoncelul

Sunetele calde ale violoncelului sunt răvăşitoare. Amelia parcă  s-a îngemănat cu instrumentul. Când studiază, nimic nu o mai poate despărţi de violoncelul care îi este cel mai bun prieten, cel mai iubit refugiu de când Cezar nu mai este lângă ea. Muzica ce odinioară i-a unit, acum i-a despărţit. Amelia se pregăteşte pentru concertul programat de multă vreme. Din când în când îşi verifică acurateţea sunetelor cu ajutorul bătrânei pianine. Repertoriul a fost ales special, mulat pe sufletul ei din care simte nevoia să scoată toată durerea adunată de câteva luni încoace. Concertul de Elgar. Încă nu s-a hotărât la un ancore.
- Amelia, nu vii la masă? se aude o voce autoritară de la bucătărie
- Nu, mamă, mai târziu. Să termin ce mi-am propus pentru azi.
Fata se îndreaptă către pick-up. Jacqueline du Pre este modelul spre care tinde ca interpretare. Vrea să ajungă aproape de execuţia ei perfectă. Reporneşte concertul la pasajele dificile.
- Hai, Amelia, că se răceşte pizza!

Continuare

 

Teatru

Prev Next

LA MUZEUL DE ARTĂ MODERNĂ

Simona Mihuțiu

LA MUZEUL DE ARTĂ MODERNĂ

Muzeograf -  Puteți vedea aici celebra compoziție a marelui maestru Miguel de la Ganet, „Copilul și cornul”.
Vizitator 1 -  Oare care este copilul și care este cornul?
Muzeograf – Este o metaforă a unei reacții idiocrazice și dilematice la problema funfamentală a existenței contemporane, o contopire a temelor fundamentale ale omenirii într-o simplă și totodată complexă variațiune alchimică a unui ev cuprins de înflăcărări și îngrijorări urbane...
Vizitatoare 2 – Ooo, așa...
Vizitator 3 – Într-adevăr!
Muzeograf – Domnule, domnule!
Vizitator 1 (se uită în stânga, în dreapta) – Cu mine vorbiți?
Muzeograf – Domnule, ați călcat în mușuroi! Ați stricat opera de artă a artsistului Jean Jean Gunod!

Continuare

Cum să devii scriitor…

Nina Gonța

Cum să devii scriitor…

- comedie… de Bahlui într-un act -

Personaje:

2 jurnaliști
1 chelner
Ionel Holbănescu – critic literar
Costache Drămuiescu- critic literar
Azinia Iacovescu – critic literar
Mărculescu, poreclit Euripide (de „prea multă școală”) –   critic literar (de mâna a doua)
Pocăita, scriitor
Bătrânul, scriitor
Medicul, scriitor
Tehniciana, scriitor
Băiatul bun la toate, scriitor
Observatoarea, scriitor
Funcționara Roza

Continuare

Merele edenice sau nora de la Cluj (frag…

Vlad Grecu

Merele edenice sau nora de la Cluj (fragment)

Scena 7

Pe fundal, nişte pereţi de bloc murdari, scobiţi de gloanţe, cu două geamuri sparte din care fumegă ceva. În faţă, dosul unei bănci de parc. Înnoptează. Se aud explozii sporadice şi rafale de armă automată. Nicolae, cu două arme pe umeri, îl târâie pe Radu rănit şi-l sprijină cu spatele de spătarul băncii. Ambii sunt în ţinute de militar, Radu are epoleţi de locotenent, Nicolae este fără grad dar încins cu două curele, una de ofiţer cu diagonală. Se opresc pentru a se odihni un pic.

NICOLAE (respiră din greu, se şterge pe frunte): Stai să-mi trag un pic sufletul.
RADU: Am tras o sperietură soră cu moartea, uite cum mi se scutură mâinile. Îmi tremură carnea ca-n agonie.

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Inteligența artificială va schimba omul până la a-l face nemuritor, dar fără a mai fi natural

N. Grigorie Lăcrița

Inteligența artificială va schimba omul până la  a-l face nemuritor, dar fără a mai fi natural

Rezumat. Orice persoană de pe această planetă, indiferent de țara în care locuiește și/sau muncește, de vârstă, sex, profesie, religie, concepția despre lume și viață, de zestrea sa cerebrală și materială, nu mai poate rămâne indiferentă față de schimbările inimaginabile care vor avea loc în ființa umană. Sunt tot mai mulți oameni de știință care atrag atenția asupra faptului că, dacă omenirea nu va avea capacitatea să conştientizeze, de pe acum, asupra măsurilor care trebuie luate, inteligența artificială va produce schimbări atât de mari care vor ajunge până la a face oamenii nemuritori, dar artificiali, fără a mai fi naturali, care vor fi „entități superinteligente complet nonconștiente, fără viață și fără conștiință”. Un asemenea „om inteligență artificială” va ajunge să constituie chiar și o amenințare pentru existența „omului ființă vie”, care își va trăi și ultima sa dezvoltare.

Cuvinte și expresii cheie: inteligență artificială; inteligență umană; omul ființă vie; omul inteligență artificială; computere (calculatoare); programe informatice (software); roboţi.

Continuare

MISTERELE EDUCĂRII UNUI COPIL | EVADAT DIN PEȘTERA ÎNTUNERICULUI ȘI A TĂCERII

Liliana Moldovan

MISTERELE EDUCĂRII UNUI COPIL | EVADAT DIN PEȘTERA ÎNTUNERICULUI ȘI A TĂCERII

    Profesorul Vasile Adamescu, poate fi considerat un geniu care a reușit să deschidă poarta cunoașterii și comunicării, doar prin intermediul unei inteligențe remarcabile, a unei voințe incredibile, folosind la maxim un număr redus de simțuri, respectiv, simțul tactil și olfactiv, ca unice instrumente de explorare și cunoaștere a realității. La naștere, Vasile Adamescu era un copil sănătos, dar la vârsta de 2 ani, în urma unei meningite își pierde complet auzul și vederea, devenind un copil orb și surdo-mut.
După cum putem afla din cartea sa autobiografică „Înfruntând viața”, apărută în două volume la Editura Boema, destinul profesorului Adamescu a stat sub semnul unor încercări și obstacole de neimaginat, dar și al unor reușite de neconceput pentru o persoană care nu aude, nu vede și căreia îi era aproape imposibil să se raporteze la lume și să comunice cu cei din jur. În ciuda experiențelor de viață traumatizante, dl. Vasile Adamescu a fost un om norocos, deoarece a avut prilejul să întâlnească dascăli de excepție, care l‑au educat și au avut răbdarea și priceperea necesară pentru a-l ajuta să descopere lumea și l-au îndemnat să se descopere pe sine, cu ajutorul celorlalte simțuri și a inteligenței sale ieșite din comun.  

Continuare

MARGINALII(22) - CU TOATE CĂ PLĂCEREA SLĂBEŞTE RAȚIUNEA, REZULTATUL PLĂCUT AL ACȚIUNII NU ESTE ÎN TOTALITATE RĂU

Valentin Lupea

MARGINALII(22) - CU TOATE CĂ PLĂCEREA SLĂBEŞTE RAȚIUNEA, REZULTATUL PLĂCUT AL  ACȚIUNII NU ESTE ÎN TOTALITATE RĂU

          Căutarea mulțumirii, căutarea plăcerii în artă, pe lângă faptul că ne despică existența la modul longitudinal, aşa încât asemenea unor valuri ne face să ne înălțăm şi să ne prăbuşim mereu, ne introduce şi o anumită tensiune în fiecare clipă din viața noastră.
          Contrastul acesta ațâțător, la fel ca şi tensiunea simultană între plăcere şi durere fac parte din impresia puternică ce însoțeşte asistarea la un spectacol tragic. Asistând la tragedii, oamenii ajung să-şi savureze chiar şi plânsul(FILEB, 48). De asemenea, ridicolul este un complex alcătuit din durerea necazului şi din plăcerea râsului.(Ibid., 50.).
          Complexitatea sporită a unor asemenea stări sufleteşti presupune şi o anumită neclaritate corespunzătoare, în sensul că sufletul se tulbură, atras fiind în două direcții în aceeaşi clipă, iar consecința e, fie nebunia liniştită, fie isteria, concluzionează Platon.

Continuare