Tradițiile și obiceiurile românești au fost promovate în perioada  22 – 24 iulie 2017 la Roma, Italia. Timp de trei zile, în Piața Nassyria – Fonte Nuova – Roma a avut loc o expoziție de obiecte tradiționale și produse culinare cu specific românesc.
În data de 23 iulie 2017, Ștefania Rareș, Elisabeta Turcu Juverdeanu, Gabriel Dorobanțu, Ilie Caraș, Viorel Strâmbeanu, Elena Lazăr, Lidia Bolfosu, Dorin Bercuci, Elena Beninati, Ansamblul Folcloric Altărașul și Fabio și Silvia Coladarci au adus de acasă, din România, valorile culturale și tradițiile românești în cadrul unui concert extraordinar de muzică tradițională românească.

Nu știu să existe vreun alt popor în afară de cel român care să-și poarte istoria milenară în veșminte, în simboluri meșteșugit alese, fiecare purtând un anume înțeles, un anume mesaj și o anume poveste.
Unele dintre simboluri vin din vremuri imemoriale, vremuri ale primilor sedentari ai Europei, ale primilor meșteșugari și făuritori de așezări stabile, ale primilor artiști ai ceramicii (Cucuteni, Gumelnița, Hamangia etc.)

Solstiţiul de vară din 2017 va avea loc miercuri 21 iunie, la ora 7:24, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Cu acest prilej, miercuri va fi cea mai lungă zi din an.
 Miercuri, 21 iunie, va debuta vara astronomică, odată cu cea mai lungă zi a anului 2017. Unul dintre momentele importante ale anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
 Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.

Constantiniada Bizantină

Gloria numelui de CONSTANTIN – de la lat. „constans, constantis” („constant”, „statornic”, „ferm”) – se leagă, într-o măsură parcă providenţială, de istoria de mai bine de o mie de ani a Bizanţului ortodox şi imperial – Constantinopolul întemeiat de un Constantin, într-o lună mai, şi căzut sub un alt Constantin, tot într-o lună mai…

11 Constantini s-au succedat pe tronul împărătesc al Ţarigradului (cum i se spunea îndeobşte „cetăţii lui Constantin” în Evul Mediu românesc), dintre care se cuvin amintiţi, pe lîngă cel dintîi şi cel din urmă (prezentaţi mai pe larg în continuare), măcar alţi cîţiva:

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată, prima săptămână după Paște, care se termină în duminica după Înviere, cunoscută și ca Duminica Tomii.
Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare pentru creștini, care se termină după 50 de zile, odată cu Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh).
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.