Dacă s-ar aduna într-un top cele mai ciudate şi mai amuzante nume de localităţi din lume, ţara noastră ar ocupa un loc fruntaş. În România, zeci de comune poartă cu mândrie nume ce par ridicole. Spermezeu, Măciuca sau Curva sunt doar câteva din ele.
Una din localităţile cu nume ciudate este Spermezeu. Comuna din Bistriţa-Năsăud, atestată încă din anul 1456, adună la un loc opt sate în care îşi duc traiul câteva mii de oameni. Numele bizar al aşezării ar proveni dintr-un toponim maghiar, susţin istoricii. Bătrânii cred însă că Spermezeu ar veni de la expresia “sămânţă de zeu”, pentru că în acest loc au căzut cândva meteoriţi.

1. Recent, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a dăruit președintelui Republicii Moldova (numele acestuia nu contează), o hartă a Moldovei din 1790, alcătuită de cartograful italian Bartolomeo Borghi. „O jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc", le-a explicat jurnaliștilor intrigați vasalul înduioșat, care se numește președinte de stat independent. Bând până la fund cupa umilinței, ca un „vițel blând" doritor să se alimenteze de la două „vaci", el și-a exprimat regretul că în 1812 Rusia nu a „eliberat" întregul teritoriu al Moldovei, ci s-a oprit la Prut. „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită", a adăugat prostește șeful formal al celui „de-al doilea stat românesc", scrie Nicolae Negru pe www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

În lumea tot mai haotică şi imbecilizată ce ne înconjoară (proteste stradale, guverne autoritare, politici agresive, când nu mai ştii ce şi pe cine să crezi pentru că toţi mint sau, mă rog, spun adevărul aşa cum le convine lor), o insulă a normalităţii a putut fi zilele trecute Parcul Millenáris din Budapesta, unde s-a desfăşurat o nouă ediţie a Festivalului Internaţional al Cărţii. A fost acest festival şi o sărbătoare a cărţii româneşti, unde s-au prezentat volume apărute recent şi s-au croit planuri editoriale pentru viitor.
Unul dintre invitaţii de seamă ai festivalului este printre scriitorii mei preferaţi, şi nu doar pentru că Dan Lungu m-a făcut să mă amuz şi să înţeleg mai bine mentalitatea „babelor comuniste", dar mai ales pentru că prin „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu" mi-a oferit o lectură în urma căreia pot să iert multe din stângăciile României de azi.

Ernest Hemingway este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai secolului al XX-lea, fiind câştigător al premiului Nobel. Chiar şi aşa, există multe îndoieli cu privire la acţiunile lui din afara literaturii.
Într-o nouă carte scrisă de Nicholas Reynolds, numită Writer, Sailor, Soldier, Spy: Ernest Hemingway's Secret Adventures, 1935-1961, autorul precizează suspiciunile lui cu privire la acţiunile de spionaj ale lui Hemingway atât pentru serviciile secrete americane, cât şi pentru serviciile secrete sovietice, notează History.
Reynolds este un istoric militar cunoscut, un colonel al armatei Statelor Unite cu o experienţă de peste 10 ani de ofiţer CIA, astfel cuvântul lui în această chestiune are greutate.

Platon este unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi ai Greciei antice. Acesta s-a născut în Atena în 428 î.e.n. şi a murit în jurul anului 348.
Părinţii acestuia, Ariston şi Perictione, făceau parte din elita societăţii ateniene, astfel Platon a putut primi o educaţie aleasă, notează The Vintage News.
Încă de atunci, Platon a admirat filosofia lui Socrate şi a decis să adopte metoda socratică de educaţie, în care studentul trebuia să ajungă la propriile concluzii bazate pe punerea de întrebări, în loc să disemineze informaţia deja existentă. Altfel spus, filosoful credea că cea mai bună metodă de învăţare era dezvoltarea gândirii critice.
Războiul Peloponesiac dintre Atena şi Sparta a amânat educaţia lui Platon, întrucât acesta trebuia să servească în armată. Atunci când Atena a fost înfrântă, conducerea democratică ateniană a fost înlocuită cu oligarhia, suspendând drepturile atenienilor.