Dincolo de încăperea cu perdele de plastic

Din neputința de a îngădui  
iadul celorlalte,
ușile evadează, dau iama pe scări,
despletite, fără să știe unde le va duce
aerul rece al nopții.



Speriind patrupezii din oraș,
ușile metalice, cu vizor, cu sonerie
se calcă-n picioare, înțepate parcă
de mii de insecte veninoase.

Cu o durere ascuțită,
ce străpunge strident, până în creier,
se opresc buimace,
fără să afle ce se ascunde
dincolo de marea încăpere
cu perdele de plastic.

Păpușa de cârpă

Preocupat să descoperi sensuri
ce scapă atenției comune,
să întorci viața de pe-o parte pe alta
(precum plantele puse la uscat),
concentrat să aranjezi amintirile în sertare
precum cărțile din bibliotecă,
să menții proaspete
întâmplările cu aromă de smirnă
și să alungi negrul depus în scrumiere,
prins năvalnic în joc,
nu realizezi când timpul cânepiu
își înfige colții
în camerele de jos ale inimii
ca-ntr-o păpușă de cârpă.

Deodată, odaia se umple de crini albi
și-adormi în murmurul unor greieri
ce torc povestea transmisă
din generație în generație.
 
În vârful picioarelor

Se merge în vârful picioarelor,
în siajul umbrelor din față;
cu toții coboară în cerc, pe partea stângă,
curioși cărei bolgii sunt osândiți.

Scrâșnesc din dinții –
aerul nu le mai circulă prin gură,
s-a ridicat demult
din plămânul lutului.

Se merge în vârful picioarelor,
dar încă se mai visează
la albul zăpezilor de pe Ararat
și la arca
din lemn de chiparos.

Prin lanuri de lavandă

Sub pleoapă-mi atârnă
cioburi din vitraliile unei biserici;
lângă mine, ghemuiți, câțiva apostoli
murmură o rugăciune.

M-aplec spre inima unei stânci -
Iosif din Arimateea
face semne cu mâna
(pesemne spre locul unde a dormit
cel înfășurat în pânză de in).

Lumina țâșnește vertiginos;
prin lanuri de lavandă, o copilă
întâmpină anotimpurile
desculță.

Într-un suflet

Trecea pe lângă pagode, zigurate,
pe lângă cercuri concentrice
de monoliți de gresie,
colindând într-un suflet
de la primii bulgări de soare
până la întâlnirea lanurilor
cu iarba albastră.

Purtătoarea de jasp roșu
alerga în sandale, pe străzile înguste,
printre negustorii ambulanți
și casele cu flori pe verande -

zâmbea,
deși cupa cioplită din lemn de măslin
primise deja sângele
celui răstignit.

După-amiază de august

Prinși de barele din exteriorul autobuzelor,
împrumutând ceva din grația îndrăgostiților lui Chagall,
oamenii se leagănă-n vânt. Doar cei mai norocoși
sunt propulsați de valul de asfalt topit
spre mall-ul din apropiere
(dotat cu aer condiționat).

Se aud sirenele ambulanțelor
enervante precum un bâzâit de țânțar;
la câțiva pași, lângă câinele lui lățos,
cântă un jamaican, iar un copil murdar
mănâncă pepene.

Stare de fapt

În era vitezei
ești executat, apoi judecat -
asta dacă mai are cineva chef
să treacă lucrurile prin filtrul rațiunii..

Prin lentila curbă
a celor peste zece dioptrii,
se găsește firesc
ca șira spinării să flexeze cu grație
de câte ori e nevoie.

Cel slab de înger
poate sfârși ca Goliadkin
într-un décor în care normalitatea
își trage gluga pe cap,
dispărând printre blocuri.