La 21 noiembrie 1887 a încetat din viaţă Petre Ispirescu, editor, folclorist, povestitor, scriitor şi tipograf. Este cunoscut mai ales datorită activitaţii sale de culegător de basme populare româneşti: "Tinereţe fără de bătrâneţe şi viaţă fără de moarte", "Prâslea cel voinic şi merele de aur", "Aleodor Împărat", "Greuceanu", Înşir-te mărgăritari" (n. 1830).
Petre Ispirescu s-a născut în ianuarie 1830, la Bucureşti, în mahalaua Pescăria Veche. Tatăl lui era frizerul Gheorghe Ispirescu, iar mama, Elena, cu origini transilvănene, avea darul povestirii. De la părinţi sau de la calfele şi clienţii tatălui său, Petre a putut asculta, în copilărie, numeroase creaţii populare, mai ales basme.

La 12 noiembrie 1857 s-au tipărit în Moldova primele timbrele poştale, imprimate cu un cap de bour, vechea stemă a Moldovei, astăzi unele dintre cele mai valoroase mărci poştale din lume.
Capetele de Bour reprezintă un pas important către independenţa şi autonomia Moldovei faţă de Imperiul Otoman, care la acel moment nu permitea Ţărilor Române nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Acest lucru este totodată o dovadă a modernizării accelerate prin care au trecut Principatele Române după jumătatea secolului al XIX-lea.

Acum câțiva ani eram la un meci de softball (o variantă de baseball cu o minge mai mare pe un teren mai mic), cu una dintre fiicele mele. Am observat acolo un afiș de recrutare de noi fete pentru o nouă echipă de softball. Organizatorii spuneau clar că fetele care se vor alătura acestei echipe trebuie să fie gata să își asume un angajament major ce implică numeroase antrenamente, un program încărcat și antrenori exigenți. Dar câștigul era evident: cine se alătura echipei urma să devină un jucător bun de softball.

Imediat după moartea lui Mihai Eminescu, medicii au găsit în halatul poetului un mic carneţel cu versuri. Erau ultimele poezii ale poetului, scrise în santoriul pentru boli psihice unde a stat internat în ultimul an de viaţă. Se presupune că una dintre poezii a fost scrisă de Eminescu în ultima oră de viaţă.
Pe data de 15 iunie 1889, la ora 4.00 dimineaţa, se stingea în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, genialul poet Mihai Eminescu. Moartea nu i-a fost pe măsura creaţiei. A decedat într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital, închis în ”celula” sa din spital. 

Credinţa într-un singur Dumnezeu este numită „monoteism”. Credinţa în mai mulţi zei se numeşte „politeism”.
Majoritatea religiilor „moarte” - religii care nu mai au adepţi - erau religii care aveau mai mulţi zei. Între acestea le găsim pe cele egiptene, babiloniene, asiriene, greceşti, romane, celtice şi scandinave. În Antichitate şi printre oamenii din acele timpuri, erau numai religii care aveau mai mulţi zei.