Ileana Nana Filip (Necșuțu) realizează o lucrare amplă, cu un subiect care aparține domeniului asistenței sociale. Problematica expusă este de actualitate, fiindcă domeniul asistenței sociale vizează existența umană, cu toate implicațiile ei. Structurarea lucrării este riguroasă, organizată, ceea ce atestă spiritul ordonat al autoarei, și nu în ultimul rând, preocuparea pentru dispunerea informațiilor într-un format bazat pe algoritm logic și exemple concrete. Lucrarea are șapte părți și tratează subiectul asistenței sociale din mai multe perspective, lucrarea dobândind astfel, caracter multidisciplinar și interdisciplinar.

Prefața cărții ”Muzica sufletelor noastre”- autori Ileana Nana Filip, Lorin Cimponeriu și Lia Maria Gașpar

Poetă a iubirii, dincolo de tinerețe și exuberanță, poeta Nana Ileana Filip ne prinde în vălătuci de cuvinte, purtându-ne în dans șerpuielnic de lavă, ce nu topește, ci mai degrabă înalță în lumi de miraj, într-un exercițiu de imagine complex și alambicat. În spatele fațadei iubirii, dincolo de crema lăptoasă a luminii, găsim zbuciumul interior, ancorat în centrul furtunii de sentimente ce generează efluvii de metafore și epitete menite să completeze tabloul artistic.

Making love endlessly - A novel written by Ileana Nana Filip (Necșuțu) and Lorin Cimponeriu

Iubirea  este  oxigenul sufletului. Este acel sentiment față de o anumită persoană. Toți pământenii am fost  înzestrați cu  această virtute. În 1949, Albert Einstein dezvăluia că ,,nu există o forță mai puternică în Univers decât iubirea”. Știm că iubirea e gravitație deoarece îi determină pe unii oameni să se simtă atrași unii față de ceilalți. Iubirea este acea putere nemărginită care multiplică tot ce avem mai bun în noi. Doar iubirea dă sens vieții, oferind oamenilor șansa de a nu aluneca în derizoriu, de a nu pieri în propriul egoism. Emil Cioran afirma cândva că ,,iubirea este sfințenie plus sexualitate”.

           Privită acum, în perspectiva acestor ani care-au trecut până la noi, lirica Irinei Lucia Mihalca anunța încă de la aparițiile în volume colective, în presa literară, ori cu ecoul unor lauri binemeritați la concursuri literare, o poetă matură, un autor care se mișcă foarte original, aproape fără trac și cu dezinvoltura unui consacrat al genului, între programe și stiluri, teme și modalități lirice, grupări și direcții.

Pentru un autor serios cel mai greu este să scrie pentru copii. Ei sunt un barometru exact al operei care nu greșește și nu minte niciodată. Din acest motiv puțini scriitori se apleacă spre acest domeniu al poveștilor pentru cei mici. Aici cerințele sunt mari. Copii sunt direcți și au aceea candoare care înmoaie inimi. Vă dați seama ce înseamnă să fii scriitor de povești și să vină la tine un pici de 5-6 ani, frumușel și deștept și să te ia la întrebări că de ce zmenul trebuie să fie mereu rău? El nu poate fi bun? Cum să reziști ca autor sau ca om unui astfel de cititor?