Când s-a întins în sat vestea că vine un farmacist în sat, lumea a privit întâmplarea cu o oarecare şovăială, cu îndoială. Nu prea vedeau ei, locuitorii acestui sătuc de sub Codru, cum ar reuşi el, Poticarăşu, să trăiască de pe urma puţinilor bolnavi care ar apela la bazaconiile lui ce le prepara în nişte vase ciudate, sucite, în care bolboroseau fără foc.

Victor s-a născut într-o familie de oameni cucernici. Așa se vorbea despre ei în orășel. Credea însă cu adevărat și cu toată sinceritatea doar tatăl, Vasile Plămădeală. El era capul familiei, el câștiga bani, de aceea toți membrii familiei sale, credeau sau nu, se rugau cu râvnă, mai și respectând toate obiceiurile religioase. Plămădeală avea mulți copii, dar băiatul s-a născut ultimul și era unicul fiu din familie.

Multe „delicte” majore, ori minore pot izbucni, multe, multe paradoxuri te vor mângâia pe chelia suspinului, dar ca în Principiu…, chiar că nu se poate! Nicăieri în lume nu se poate orice, ca în Principiu.
Și tablourile dorm în taină în Principiu. Cortegiul de iluzii nu se abate spre drumuri strâmbe, iar trecutul nu trăiește în tine acolo.
De-o întrebi ceva pe o doamnă, ori domnișoară, de le ceri cava…, tu, bărbat, îți va răspunde senin de spontan (nu senil),: - Da! În Principiu, se poate!

Am ajuns la țară spre prânz. După ce am descărcat mașina de bagaje, m-am dus să-mi văd „neamurile”, cum îi place cumnatului meu Vasile să spună. Prima vizită am făcut-o la  soră-mea Jeni, pe care n-o mai văzusem de câteva săptămâni. Se întorsese de curând de la Oradea, unde  urmase un  tratament medical dificil. Acum arăta foarte bine; dintr-o privire mi-am dat seama că lucrurile intraseră în normalitate și că era o învingătoare.

Virgilia e nevasta lui Virgiliu. Mai în vîrstă decît el. Serioasă. Nu-l ia în seamă pe soţ. Virgiliu e inginer de îmbunătăţiri funciare. Cu ţinuta-i dreaptă, țanțoș, îmbrăcat în palton de stofă groasă şi fină, maro-închis, puţin prea mare, bine încheiat la nasturi, parcă luat din vechea garderobă a bunicului, din noiembrie pînă-n aprilie, umbla prin judeţul Maramureş cu varii treburi. Mai avea doi ani pînă la pensie. Virgilia se pensionase deja, din învăţămînt. Cei doi locuiesc în Baia-Sprie, pe strada Bocor Wolf, într-un bloc de nefamilişti.