Petre Got
Răsfrângere
( Din volumul Lumina amară, Ed. ,,Limes”, Cluj-Napoca, 2010)
La pieptul muntelui revin
După atâtea drumuri străine.
Mă recunosc paltini și brazi,
Stânca are aceeași grupă sanguină cu mine.
Sângele nu se face apă, se spune,
Rănile ard, se închid.
Fratele tot frate rămâne,
Veacul ne soarbe nespus de avid.
Venim doar o dată pe lume,
Avem un singur suflet, o singură mamă.
Rădăcina doare, sângerează, ne cheamă,
Revederile sunt câmp de verbine.
Lucian Perţa
Răsfrângere
(Au fost vizate volumele : Protocolul norilor (2007); Glas de ceară (1972); Poeme (1997); Plâns de heruvim (1999); Dimineaţa cuvântului (1990); Timp răstignit (1991) )
La poezie-acum revin,
După un protocol cu norii,
Glasu-mi de ceară-l recunosc
Şi criticii, şi cititorii.
Plângând poeme-n plâns de heruvim,
Se face dimineaţă în cuvinte
Şi n-am nevoie de pseudonim,
Veacul mă soarbe-n timpuri răstignite.
Lumin-amară de-a rămas puţin,
Am, ca poet, menirea s-o-ndulcesc,
Aşa că spre Deseşti o s-o pornesc…
Oare primarul ştie că revin ?!