Motto:
În om murirea coexistă
cu-ndivinata nemurire,
ca după moarte s-aibă parte
de-a vieții dreaptă cumpănire.

Momentul 1918 a constituit apogeul unitatii romanilor. Marile Adunari de la Chisinau (27 martie), Cernauti (27 octombrie) si Alba Iulia (1 decembrie) au reprezentat nu numai vointa tuturor paturilor populatiei, ci si a fortelor politice, fie ca erau de factura nationala, fie de factura social-democrata. Singurii care s-au opus de-a lungul anilor urmatori au fost bolsevicii, grupati in Internationala a III-a (Comintern). Aceasta si-a facut un scop din distrugerea statelor nationale nou constituite dupa primul razboi mondial.

Trăim moment cumplite. Țara este în pericol de desființare. Pericolul nu este de a fi atacată de dușmani externi, ca odinioară, ci din cauza dușmanilor interni, din cauza dușmanilor care ne conduc. Dușmanii poporului român au distrus și au jefuit totul. Au distrus industrie, economie, învățământ, agricultură, sănătate…
Viermele lăuntric a ros tot ce se putea roade. Noi, cei suferinzi, votanții, alegând călăii, le-am devenit complici. Suntem un popor laș. Se răscolesc în mormânt eroii neamului și tremură. Tremură sărmanii de teamă că le distrugem țara. Și-au dat viața pe câmpurile de luptă să ne lase o țară mare, frumoasă și bogată. Mulți au căzut pe câmpurile de luptă pentru identitatea noastră, pentru neamul nostru, pentru poporul nostru.

„O căruţă de ţărani a ţinut în şah imperii. Țăranii noștri vor sfârsi in viața după viață, imperiile se vor sfârși în moartea după moarte. Îngerii vor purta ie, demonii imperiilor vor purta doliu…”, Petre Țuțea
The Times, unul dintre cele mai importante ziare din istoria presei, publica în 30 noiembrie 1867 un reportaj despre marile idealuri  ale românilor, aşa cum erau ele văzute de jurnaliştii londonezi.
Articolul scris de corespondentul din Viena al publicaţiei londoneze The Times începea cu o relatare despre situaţia politică agitată din anul 1867, la scurt timp după instalarea la conducerea ţării a principelui Carol I de Hohenzoller. A fost ocazia cu care The Times făcea o incursiune în istoria românilor, pentru a dezvălui marile idealuri (grand idees) ale acestui popor, aşa cum erau văzute la acea vreme.

O veche teorie din artele comunicării arată că „într-un sistem de semne, dispariția unui semn ori apariția unui semn nou devine semn”.
Valabilitatea chestiunii poate fi lesne verificată dacă înlocuim „sistemul de semne” cu propria noastră intimitate. Aceasta nu este altceva decât o „crustă” vitală și protectoare, pe care înșine ne-am construit-o și ne-am ordonat-o în timp, după personalitatea, cheful, chipul și asemănarea noastră. Intimitatea fiecăruia este un fel de cofraj din care, dacă insul ar fi extras și în locul lui s-ar turna ipsos proaspăt, în mod sigur ar rezulta un mulaj aidoma aceluia care a populat-o.