1. Mihaela-Mariana Cazimirovici, Arhitectura cuvântului, Editura Amanda Edit, Bucuești, 2017, 116 pagini. Autoarea este romancieră (Aer), poetă (Adevărurile lutului, Când fluturii nasc cioburi) și critic literar prin această carte, ce strânge 18 articole, exprimând sintetic părerile critice despre 18 cărți de: Florin Anghel Vedeanu ( Autocunoașterea prin tristețe), Vilia Banța (Prin dedalul nopții), Florica Gh. Ceapoiu (Cuvântul dintre alb și negru), Marilena Dumitrescu (Intervenția morții în cotidian), Nicolae Havriliuc (Forța jocului cu ritmul), Olga Delia Mateescu (Traseul cuvintelor în societate), Octavian Mihalcea (Întru redescoperirea cronologiei sacre; Coordonatele unui timp reformator), Cristiana Maria Purdescu (Vina generic feminină), Ioan Rațiu (Poetul clipei în fața sublimului părintesc), ValentinRădulescu ( Poemele adevărului existențial), Miron Țic (Transhumnață olfactivă), Nicolae Țic  (Distincția firescului), Gheorghe Țiclete (Cuvintele mozaicului lăuntric), Liviu Vișan (O dorință de împlinit), Matei Vișniec (Până unde?),  Olga Delia Mateescu (Traseul cuvintelor în societate).

    Citate expresive, păreri calde, exacte și, mai ales, evitarea considerațiilor…deștepte, adică folosirea unor fraze din autori străini (bineînțeles vestici!), cum se face –excesiv- în lucrările multor aflători în vorbire critică, să pară la zi, europeni, anglo-americani…, dovedind cunoaștere literară și dragoste față de colegii dramaturgi, prozatori, poeți. Din cartea dintâi, de critică literară, cităm doar trei caracterizări:

“Transformarea, ca efect al iubirii, îl poate salva din închisoarea tristeții”. (n.n. Pe Florin Anghel Vedeanu, din cartea de poeme “Cărări cu cerul dedesubt”, de unde citase anterior versul: “îți scriu de pe un munte trist”. Poetul bucureștean, de naștere teleormăneană, a apărut, literar vorbind,  cu trei cărți de poezie în 2016, bine articulate metaforic, fascinante.)

“Autoarea își dezvoltă propriul univers cu naturalețe, cu o agerime a pătrunderii înțelesurilor, cu un lexic destins, dovedind capacități neașteptate de a atinge esența”. (n.n. despre Florica Gh. Ceapoiu, poetă de vers clasic- sonet, rondel, tanka, haiku, pantum, dar și vers liber, apreciată și de regretatul critic și istoric literar Ion Rotaru, înainte de anul 2000, și volumul său, din 2016, “Anotimpul frunzelor de chihlimbar”)

 “Ioan Rațiu, prin noul său volum, intitulat”Pentru tine”, vine cu o nouă declarație de unicitate printr-o alternanță clasic-modernă, tradițional nou, rupând consecvent ritmul de la o pagină la alt”. (n.n. Ioan Rațiu, sătmărean de obârșii, conduce două cenacluri literare în București, publică pe internet o cronică-revistă literară-portret COLEGI DE CENACLU, fiind un scriitor ce-și  iubește cunoscuții scriitori de pretutindeni, având totdeauna un cuvânt de bine pentru cei ce-s pământeni sau o lacrimă, pentru acei plecați în cereștile pajiști literare).

  1. Octavian Ciupitu, Arhitectură veche din Japonia, Curierul românesc, Silvia & Octavian Ferlag, Suedia, 2016, legat, 376 de pagini.

O carte interesantă, cu “impresii puternice și satisfacții estetice” nebănuite, privind aspecte japoneze, prezentate de un ilustru arhitect și om de cultură român-suedez (suedez-român din 1977, unde a ocupat și ocupă și funcții politic-administrative). Iată capitolele, de-o fascinantă bogăție ideatică-imagistică-istorică, scrise impecabil: Introducere, Metoda de lucru, Periodizarea istoriei Japoniei, Obiecte de arhitectură vizitate la Kyoto, Nara, Kita-Kamakura, Nikko, Tokyo, Programe de arhitectură veche japoneză, Observații generale, Arhitectură rezidențială, Arhitectură religioasă, Arhitectura școlilor în perioada Edo, Arhitectura localurilor de distracții, Arhitectura militară, Orașele de castel, Eepilog, Bibliografie, Octavian Ciupitu- o autoprezentare.

   Autorul este născut în 3 ianuarie 1942 în București, a absolvit Liceul”Dimirie Cantemir”, în 1959,  Institutul de arhitectură “Ion Mincu”-București în 1966, a lucrat ca architect în București, Deva, Cluj, Tg.Jiu…Suedia, are numeroase și aprciate lucrări, studii, cărți…Este căsătorit cu Silvia Constantinescu, scriitoare.

“Religia Shinto, calea zeilor, este religia indigenă a Japoniei. Natura este în principal amimistă, dar ea include nu numai adorarea zeităților antropomorfe, ci și a spiritelor elementelor din natură, în special a unor munți și a unor copac”. (pagina 257).

Această bogăție descriptivă, desfătare intelectuală, am aflat-o în fondurile Bibliotecii Municipale din Bușteni și bănuiesc a se găsi și în alte bibliotci mari din România.

  1. Silvia Constantinescu, Călătorie în Țara Soarelui Răsare, Silvia & Octavin Forlag HB, Suedia, tipar Global Vision Print-București, 2012/2016, 268 de pagini.

Jurnal de călătorie scris ca un ghid de călătorie pentru alți români, cartea se citește ușor, fotografiile ajutând mult textul. Un citat va adăuga celorlalte amănunte revelatoare despre Japonia și poporul său un punct de culoare: (din interviul cu scriitorul Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel în 1994 pentru Literatură: “S. C:: -Tradiția japoneză cere ca un scriitor japonez să participe la concursurile anuale de waka (nn. Tanka). Scriți și participați la aceste concursuri? K.O.: -Este adevărat că waka este deosebit de imortantă pentru cultura japoneză, dar aceasta cere o anumită predispoziție pe care eu nu o am. Eu citesc waka, dar nu scriu”.)

   În interviul respectiv scriitorul japonez vorbește cu deosebită căldură despre Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Enescu, Lipatti. (“În JURNALUL său Mircea Eliade spune că epifania există. El vorbește și despre imposibilitatea de a se distruge tot ce este omenesc în ființa umană. (…) Îi sunt adânc recunoscător lui Mircea Eliade și, prin el, României.”)

     În bibliografia consultată, de 52 de autori-titluri, sunt amintite două cărți românești: “Pictura japoneză din patrimonial Galeriei de artă Orientală. Catalog realizat de Carmen Brad”. Muzeul de Artă al României, 1994 și  Helen & William Mc Alpine, “Povești și legende japoneze”, Editura Alfa, 2001. Mi-ar fi plăcut să aflu citați și alți scriitori români, literatura despre Japonia fiind destul de bogată în România (Numim doar o duzină de scriitori, alfabetic, ei fiind peste o sută, inclusiv traducători de literatură niponă: Ion Acsan, Cornelia Atanasiu, Gheorghe Băgulescu (cu celebrul roman, de success internațional SUFLET JAPONEZ, trei volume, 1936-1937), Floarea Cărbune, Dan Constantinescu, Mitică Detot, Mihai Epure, Clelia Ifrim, Aurel Rău, Octavian Simu, Ioan Timuș, Florin Vasiliu; primii scriitori fiind Nicolae Milescu Spătaru, la 1677; Bazil G. Assan, la 1899, Mihail Gaspar la 1905, N. D. Fortunescu- 1918, N. M. Condeescu- 1920, Gheorghe Flaișăn- 1931…vezi și:  Florin Vasiliu, “Scriitori români călători în Japoni”, București, 1999 sau Florin Grigoriu,”File din istoria haikuului românesc”, București, 2017).

  1. Silvia Constantinescu, Exil. Oameni și idei, volumul 2, Silvia & Octavin Forlag HB, Suedia, tipar V.I.S-București, 2013, 736 de pagini.

Scriitoarea trăiește în Suedia din anul, a fondat publicația “Curierul Românesc”, împreună cu arhitectul Octavian Ciupitu, în 19 mai 1980, unde au publicat mulți români exilați. Parte dintre interviurile editoarei au fost retipărite n două volume. Volumul doi are 40 de interviuri realizate între 1995-2010, iar cei care răspund sunt, alfabetic: Andrei Bădin, George Bălașu, Alexandru Botez, Ioana Brătianu, George Calciu-Dumitreasa, Prințul Androne Cantacuzino, Dumitru Caranfil, Mihai Petre Carp, Mircea Carp, Anne Maria T. Ciupitu, Marc Ciupitu,  Theo A. C. Ciupitu, Constantin Corduneanu, Dan O. Constantinescu, Gert Fabritius, Lidia Gheorghiu-Bradley, Ion Halmaghi, Solo Juster, Smaranda Livescu-Cazan, Nicolae Lupan, Ladislau Malvius,  Brândușa Masion, Florin Matrescu, Alexandru M. Munteanu, Radu Murgescu, Doru Novacovici, Romeo Stana, Radu Negrescu-Șuțu, Drăgan Ovesea, Zahu Pană, Ion Paraschivoiu, George Pârjol, Mircea Popescu, Radu Portocală, Ștefan Racoviță, Constantin Roman, Dan Romașcanu, Marcel Schapira, Myriam Shahar, Florentin Smarandache,  Prințesa Marina Nicole Sturdza, Vasile V. Trif, dar și câteva anexe privind exilul românesc în 1997, de Constantin Mareș, scrisori din Paris-de Rene Theo, dosarul de securitate al autoarei, publicații, edituri și organizații din exil. Dacă aș putea, aș republica aici toate interviurile, care de care fiind mai interesant, vorbind despre lumea necunoscută a românilor de notorietate în diverse domenii, peronalități trăitoare în străinătate. Un singur citat, de la pagina 207: “Nici o guvernare comunistă de sub Cortina de Fier n-a fost mai activă împotriva exilaților lor, cum a fost cea din România”. (Zahu Pană).

  1. Viorel Dinescu, Mihai Sălcuțan, Constelația Nicomah. Nicolae –Paul Mihail. În memoria celor care l-au cunoscut, Editura Fundația Scrisul românesc, Craiova, 2013, 224+38 de pagini cu fotografii.

Un scriitor multilateral, cu o stea în ascensiune, meritând a fi cunoscut, citit, comentat, clasicizat (de studiat și în școală) este Scriitorul Nicolae- Paul Mihail (3 iulie 1923, Caracal-21 martie 2013, Sinaia), romancier, povestitor, autor de scenarii de filme (circa 30, împreună cu Eugen Barbu sau singur, numim doar seria “Haiducii”…), poet (sonetist și rondelist remarcabil, printre altele), epigramist de forță, publicist militar și de turism, recenzent de cărți etc., ofițer de jandarmi, până în 1953, membru al USR din 1967, al Uniunii Epigramiștilor din România, din 1990 (membru fondator) etc.  Prezenta carte este o carte de amintiri, interviuri cu și despre Nicomah (cum iscălea uneori), articole, scrisori. Din cele câteva poeme și epigrame, citez două epigrame, remarcând fapta de bine făcută de antologatori și textele colegilor evocatori.

SUPRAVIEȚUITORII

Oricum o dai, oricum o-ntorci,

De sărbători, când totu-ngheață,

Mai toată lumea taie porci,

Dar și mai mulți rămân în viață!

*

APROPO DE CARACAL

Un car cu proști s-a răsturnat

Într-un oraș destul de mare,

Dar unde-anume s-a-ntâmplat

Vom ști précis după votare.

 

  1. Alexandra Flora Munteanu, Scrieri și evenimente, cronici literare, Editura Vif, Constanța, 2017. 70 de pagini.

Cuprinde știri culturale din Constanța, portrete de scriitori <-Olga Duțu-(40 de cărți-40 de ani de catedră), Athur Porumboiu-poet>, și prezentări de cărți <<–antologii ale Cenaclului Mihail Sadoveanu-Constanța, “Joacă-te cu mine” (de Ana Ruse), “Aiurea prin viață” (de George Adrian Bulamaci, “175 de ani de la ridicarea Sfintei Biserici din Satul Msteacăn, jud. Maramureș” (de col-r Gheorghe Zah și preot paroh Mircea Lung), “Sulina și Delta Dunării” (Vasilica Mitrea),  “Containerul cu umor” (epigramiști și umoriști constănțeni, numim doar 3 din 17: Petru Brumă, Florentina Loredana Dalian și Ananie Gagniuc), “Momente haiku’ (Olga Duțu : “Noapte cu lună-/ un bonsai și-o crăciuniță/ și-ating umbrele’), ‘Evocări și reflecții” (Rodica Maria Popescu0 ‘Cântul Clipei’ (Dan Ioan Nistor) = apreciind efortul creator, noutatea literară.>>.

    Autoarea- profesoară de limbă și literatură română în Constanța, ardeleancă de loc, redactor la revista “Albatros” a Societății de Haiku din Constanța, fiind și în conducerea Societății multă vreme, scrie haiku, haibun, întocmește antologii, a scris și studii pedagogice, note literare. Este și o cunoscută traducătoare în limba engleză și o apreciată animatoare culturală a orașului Constanța.  Este a zecea carte proprie. Realizează și revista “Dobrogea Culturală”.

  1. Mara Paraschiv, Pe aripi de poveste, proză, Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2016, 160 de pagini.

Cu ilustrații de Liviu Smântânică, prefață de Petru Isachi și o fișă biografică, de unde aflăm că scritoarea băcăuancă a scris un roman valoros (“Pecinginea”) și alte opt cărți de proză-schițe, nuvele, dar și un volum-document despre…decembrie 1989, excelând în proza pentru copii, trei cărți de poezii (“Duminici la porți”, “ Respirația trupului” și “În luntrea nopții”), cu aprecieri unanime pentru micropoem (haiku, de preferință). A cincisprezecea carte cuprinde “Zece povești pentru copii frumoși, cuminți și hazoși”, cu  multă ingeniozitate, dialog și final fericit. Am apreciat în deosebi “Împărăția ascunsă” și “Întoarcerea rândunelelor”, iar nepoatele mele au spus: “-Să ne mai dai cărți de prietena ta, scriitoarea!”

   Cartea a ajuns și prin Americi, inclusiv la Theodora Vartic, elevă în Nashville TN, continuându-și drumul în bibliotecile de suflet ale copiilor, lângă altele asemănătoare, bine ticluite, de Petru Crăciun, Petru Demetru Popscu, Doina Bârcă și alți autori și autoare (dacă cunoașteți, vă rog numiți-i, să sebucure și alți copii, părinți bunici!).

  1. Codruț Radi, Ecoul dintre umbre, poezii, Editura Detectiv literar, București, 2017, 122 de pagini.

Poet încifrând tristeți, dezamăgiri, schimbări existențial-sociale, cotrușian și bacovian, emil-bottian, dar cu sunet indiscutabil propriu, de loc din Sinaia, trăitor într-o librărie și-n șapte bibloteci-zile ale confraților prieteni, inginer energetician de formație, știutor de Petre Țuțea (“Gândirea spulberă farmecul poetic”) scrie poeme, pornind de la sintagme precum: “Pereții  umbre-mi par de alții pline”, “Alunec amintiri pe scări păgâne”, “Chipu-i tremur laolaltă, vindecându-mă de ură”,”M-ați spart în coaja mea de om, să nu trec vârstei pe-ndelete”, “Nu mai lupt decât cu mine, vieții să-i găsesc iertare”, “N-am avut pentru mine, niciodată, mai mult decât amintiri”…

Iată două poeme integrale, din această carte a poetului demn de antologii, de studii, de istorii literare: “SINELE ZĂVORÂT: Sunt fiara-nchipuită că mă rup/ cu orice mursecare pân-la os/ ce-ncape-apropierii mai prejos/ într-o privire lacomă de lup.// Sunt prada neînstare să mă lupt/  cu fiecare umbră de prisos/ din locul întotdeauna scos/ de pe conturul timpului erupt.// Sunt martorul a toate ce îndur/ ca omul să-și rămână refolos/ în jurul său pământul

 scorburos/ când îl adulmec morții prematur”.

    “OSTENIRE DE VREME: Eu sălbătăcit/ atârnat răbdării/ nu mi-e-ngăduită/ foamea ca astâmpăr/ mușcând/ din tăcere.// Izolat în rime/ grabnice uitării/ să sfârșesc/ de veghea/ credul/ în părere.// Slujnica-ndoială/ capăt al ietării/ până nicio rană/ nu-și mai recunoaște/ semne/ de durere. “

  1. Ică Sălișteanu, O sută una sensibilități adunate pentru un tânărr prieten actor. Antologie de poezie universală., Editura Amanda Edit, București, 2017, 296 de pagini.

 Nu voi numi cei 101 autori, printre care sunt poeți străini, precum Baudelaire, Jimenez, Kipling, Khayam, Prevert, Whitman) și români (ca Alexandru Andrițoiu, Cezar Baltag, Lucian Blaga, Virgil Carianopol, Maria Banuș, Radu Gyr, Cezar Ivănescu, Nicolae Labiș, Ion Pribeagu,  Grigore Vieru), dar voi remarca prezența altor nume, demne de a fi cunoscute (de cititori, scriitori, antologatori-autori de manual școlare, actori-actrițe, televiziuni, radiouri, presă, biblioteci): Alexandru Doboș, Ștefan Dosoftei Domîneanu,  Constantin Ghiniță,  Boris Ioachim, Gheorghe Sbârciog, Paul Spirescu, Gheorghe Ungureanu, Florin Anghel Vedeanu, Marilena Velicu, Apostu Panaitache Vultureanu.

Voi cita un text antologat, al unui prieten poet bucureștean, cu prezentarea delicioasă, din această antologie:< “Florin Anghel Vedeanu (pe numele lui real Florea Anghel- n. 2 ianuarie 1948, Conțești-Teleorman. Poetul pretinde că s-a născut la 26 decembrie 1947”> (Notă FG: Eu cred că poetul se naște atunci când scrie prima poezie și renaște atunci când tipărește prima poezie, când tipărește primul volum (numitul poet F. A.V. s-a născut de trei ori în…2016,  iar prozatorul sigur în 2017): “ ÎNTÂMPLĂTOR ȘI UMBRA DOARE: O umbră de lup/ a mâncat o umbră de miel/ și n-a curs sânge…/ și nu s-a făcut gaură-n cer,/ doar sufletul meu/ - o umbră și el-/ a căzut în tristețea ierbii,/ așteptând Învierea Primăverii,/ ca pe cel mai mare mister!”

   Dacă și alți cititori împătimiți de poezie vor alcătui asemenea antologii, atunci istoricii literari vor trebui să-și predeie armele și să recunoască în piețele publice că sunt vinovați a nu fi recunoscut Poezia ce se scrie în zilele lor, măcinându-și timpul prin discuții sterile, ca aceeea de ce nu primește…marele, nemaipomenitul Țâști Bâști,  premiul ăla ce dinamitează ierarhiile dâmbovițene, precum mai ieri, că “De ce a luat Premiul Noben ilustrul necunoscut (pentru ei) Bob Dylan”?. La care Șerban Codrin (poet ce nu este în această antologie, dar este în virtuala antologie a subsemnatului) a răspuns, eu sintetizez răspunsul: De aia!

    Și spre a încheia frumos despre antologie, iată și un text ales din poetul Zaharia Stancu. (Bănuiesc a se fi auzit de el. A trăit lângă noi până mai ieri (1902-1974) și a scris și proză (scriu aceasta pentr unii istorici literari!) de la pagina 231 a antologiei: “CÂNTEC: Când a trecut,/ Florile și-au întins gurile, ochii,/ Pentru sărut.// Plopii –au băut/ Fumul sălciu al zării./ Înalți, se clatină la marginea serii.// Clopotele pădurilor sună,/ Clopotul serii/ Fâlfâie, sună, răsună.// Poate-am  sorbit din vinul iubirii,/ Poate dragostei i-am gustat mătrăguna./ Galbenă, se furișează-ntre noi,/ Ca o vulpe de aur, luna.”

  1. CINCI REVISTE (neplătite de statul roman, adică de noi toți!)
  2. Detectiv cultural, publicație trimestrială de atitudine prin cultură a Editurii Detectiv (cultural), București, 2 (11), 2017, 60 de pagini. Număr ilustrat cu lucrări ale pictorului Gheorghe Coman. Manager- Gheorghe Ilie, redactor-șef- Marian Nencescu, președinte de onoare- Nicolae Dabija, președinte executiv- Firiță Carp. Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Grafica, tehnoredactare Florin Dochia, director tehnic Gavrilă Petre. În colegiul de redacție 19 scriitori. În acest număr semnează, alfabetic (cităm din texte sau dăm titlul obiectului literar publicat în primele 30 de pagini): Ion avram (Om sau pește?-proză, ), Angela Brad, Firiță Carp (Dascăl emerit, Limba Română, articol despre întâlnirea la Lehiu Gară după 45 de ani, promoția 1972, scriitorul fiind invitat de Dan Blebea, redactor), F. M. Cocea (Oameni care vindecă dragostea nu există), Mariana David, Sarah Dejar, Florin Dochia (Premiul cărții incorecte, Silvian G. Escu ( Pana din aripa (nn.eminesciană) fermecată mai scrie încă), Menachem Falek (Poet care-și pune, câteodată, inima la încercare; Femeile sunt făgăduința/ care se topește în ochii bărbaților), Victoria Fonari (Sub tălpile timpului, podul secolelor), Iulia Harabagiu, Gheorghe Ilie (Radio și cultură), Ștefan Mitroi ( Singur la părinți-proză), Zanfir Ilie (Biblioteca “V. A. Urechea” din Galați are 127 de ani), Victoria Milescu (Sunt trează alături de cel ce bate cuie în talpa cerului), Ionel Necula (Eminescologul Nae Georgescu revine), Eugen Pohonțu (Poeta căreia îi este frică de răul absoolut: Irina Lazăr), Florin Anghel Vedeanu, Dorel Vidrașcu (13 ani de existență ai Editurii Detectiv (Literar) au însemnat o etapă din viața directorului ei, scriitorul Carp Firiță, și o experiență trăită intens de toți cei implicați în acest proiect).

    Din celelalte 30 de pagini remarcăm poeme de Ani Bradea, Lidia Grosu, eseuri de Nicolae Rotaru (Globterorism), Doru Petre; interviul cu poetul târgoviștan-universal Ion Iancu Vale, cunoscătorul de “Climate literare”; -10 ani de apariție; de Marian Nencescu; proze de Constantin Ardeleanu, Ananie Gagniuc, George Vâlcu; critică literară de Mioara Bahna, Ionel Necula, despre Coca Popescu, respectiv Nicolae Dabija, Firiță Carp (Despre sufletul și gura Poeziei- Festivalul Antares, Galați), aforisme de scânteietorul Vasile Ghica…

  1. Dobrogea Culturală, publicație a Ligii Scriitorilor-Filiala Dobrogea, semestrial, anul VIII, mai 2017. În conducere: Alexandru Birou, Alexandra Flora Munteanu, Mihaela Cojocaru, Vasilica Mitrea, în redacție: Floarea Cărbune, Aurora Cristea, Dan Norea, Violetta Petre, Iulius Predușel, Florica Stanciu.

    Interesante materiale literare sunt semnate de  Liviu Băiețel, Alexndru Birou, Tănase Carașca Dominic Diamant, Elena Neteu, Dan Norea, Violetta Petre –poezie; proză: Alexandru Birou, Mihaela Cojocaru, Aurora Cristea, Dan Norea, Ion Teleanu; eseuri de Mariana Iacob, Nicolae Vălăreanu Sârbu, CRONICI DE CARTE semnate de Olga Duțu, Arșaluis Sarchisian Gurău, Vasilica Mitrea, Alexandra Flora Munteanu. Un număr dens, bogat, interesant și prin partea de istorie- Iulius Predușel “Bătălia de la Mărășești”; Remus Macovei- “Militari constănțeni jertfă în Bătlia de la Mărășești” prin evocarea istoricului Gheorghe Dumitrașcu, sau a lui Robert Ficheaux (“Omul căruia România îi datorează granițele”, -documentar semnat de  Ioan Oscar Beneș; prin textele capitolului RELIGIE șȘI SPIRITUALITE, semnate de Gruia-Mihail Zamfirescu, Constantin Bejenaru, Iulis Predușel (Statuia șarpelui Glion), Florica Stanciu. Un subiect bine tratat este cel deVasilica Mitrea despre Ovidiu. Aceeași scriitoare scrie despre Mihail Eminescu și Yunus Emre (rubrica “Evenimente literare”).   Dobrogenii sunt și mari umoriști prin Dan Norea, Alexandru Birou și Clubul Umoriștilor Constănțeni.

,Număr bogat, bine ilustrat cu texte și imagini.

  1. Flacăra lui Adrian Popescu, anul XVII, nr. 24 (802), săptămânal, 14-20 iulie 2017, 16 pagini, 2 lei. Revista continuată de Ana-Maria Păunescu (un fel de editorial-poem) și Andrei Păunescu (sarcastică rubrica sa de greșeli de exprimare și scriere, ajunsă la nr. 301) are colaboratori statornici pe Nicolae Dabija (Dodonbas, unde propune pentru “Ticălosul anului 2017” pe Igor Dodon, președintele republicii Moldovei de Est), Ion Brad (despre antologia dela Blaj, în amintirea Episcopului Inochentie (Inocențiu Micu), mereu clar și prietenos cu colegii scriitori, de azi și de mai demult, Cristiana Crăciun (pamfletul “Cu țara în coduri”), Tudor Nedelciu (La 75 de ani, Ovidiu Ghidirmic) ca întotdeauna strălucitor; Ion Andreiță (Scriitorul scrie despre a doua amprentă românească, placa memorială pentru Mihail Eminescu din Recanati, orașul natal al poetului Leopardi, după placa fixată la Roma de Duiliu Zamfirescu (Două însemne, una pe secol…), datorată familiei Andreiță- Lia-Maria și Ion, muzicienei Ioana Ungureanu, pictorului Dimitrie Gavrilean și altor ieșeni – poetul Dumitru Spătaru, sculptorul Ilie Bostan, Toni Carageani-profesor la Napoli, în 2003! Nu USR, Ministerul Culturii etc.), Mihai Sultana Vicol (aici despre “Comoara de la Voroneț”, carte de Mihai Iacobescu, profesor universitar la Suceava), Kolea Kureliuc (Toader Hrib, un om cât veacul), Dumitru Avram (“În umbra celulei”, despre Petru Groza, Dumitru Popescu, Nichifr Crainic, Geo Bogza…), preot Gheorghe Șincan, din Târgu Mureș (concis, parabolic, poeme și proze creștine). Mai remarc din acest număr artcolul despre Mozes Gaster și colecția sa de carte veche din Biblioteca Universității din Londra, de  Cristian Neagu; cel despre economistul Dionisie Pop Marțian (1829-1865), de I.D. Adumitricesei; și cel despre Gheorghe Eminescu, “ultimul descendent apropiat și purtător pe linie maculină al numelui Eminescu”, de Pompiliu Comșa.

   Revista refuzată a fi primită în Gara de Nord, unde în ianuarie-martie 1990 aflai presă din toată România, inclusiv din Maramureș, Banat, Moldova  (și cea de Est!) etc. se poate găsi totuși la unele chioșcuri bucureștene. Eu am cumpărat-o din Bușteni (unul dintre cele două exemplare!)

   Este una dintre revistele cu caracter literar bine echilibrat, dincolo de lauda firească a fondatorului ei, de către copiii și îndrăgostiții de lirica  și fapta Adrian-păunesciană.

  1. Magazin, serie nouă, 1357, anul LX, 13 iulie 2017, 16 pagini, 2 lei, nr. 28 (3107)

Numit ș”Magazinul albastru”, spre a nu se confunda cu alte magazine, inclusiv cu cel.. “istoric”, se epuzează rapid din chioșcurile de presă, având cititori fideli de decenii. Mă număr printer ei.

Numărul este pus sub semnul lui Immanuel Kant: “Mai bines ă fii pălmuit cu adevărul, decât sărutat cu o minciună’. Iată șapte articole: “Călătorie în creierul unei mumii egiptene” (redacția, nesemnat. Poate fi autor Ecaterina Bătrâneau, sau Geoege Cușnaencu, Irina Stoica…), “Pitagora și flexitarismul” (pagina lui Adrian-Nicolae Poescu), “Enigma superbetonului roman dezlegată după două mii de ani” (în pagina lui Gabriel Tudor), “ Acei vizitatori înalți” (extratereștrii în România, pagina lui Dan D. Farcaș), “Theodora, împărăteasa cu har” (pagina lui Paul Ioan), “Mânăstirea Golia”, (Irina Stoica), “Piatra Șoimului” (Irina Stoica), “Femina Club” (pagina Ecaterina Bătrâneanu), “Meșterul Nicu” (N. Grigorescu, în altă pagină- nesemnat), pagini de săntate, de horoscop. DE CITIT DE TOATĂ FAMILIA! Bine scris, divers, cu de toate (inclusiv glume, de ex: “-Domnule, dacă nu plătiți, am să chem. Polița! --Și credeți că poliția va plăti în locul meu?”)

  1. Rebus, nr. 7 (1140), anul 61-serie nouă, iulie 2017, 76 de pagini, 5 lei, 4 euro, 5 USD.

Revista fondată în 1931 de celebrul Gh. Popecu –Rebus, are azi ca director pe Alexandru Păsărin, redactor-șef pe Mihai Zgubea, redactor-artistic pe Aureș Ștefan Alexandrescu) are colaboratori rebusiști din întraga țară, unii cu vechi state de servicii rebusiste, enigmistice. Numim dintre colaboratorii citați în editorialul directorului Alexandru Păsărin, de la reapariția în 1957 (ordine alfabetică): Nicolae Andronescu, Doru Bănculescu, Ioan Caraiman, Nicolae Ciocâlteu, Andrei Ciurunga, Costel Georgescu,Mircea Iordache, Gh.Al. Kisling, Adrian Mitu, Mihai Pătrașcu, Liviu Popescu, Ion Șușelescu, Zeno Turdeanu…

Remarcăm, tangențial, că literaturae are în toate numerele careuri tematice, precum au și alte arte, dar au apărut și careuri de istoria tehnicii, științei, economice etc. apreciate fiind și careurile…grele, de definiții, concursurile de dezlegări și de compunere, problemele engmistice, știrile despre mișcarea rebusistă națională. Am apreciat și paginile de epigrame, multe datorate lui Nicușor Constantinecu, George Corbu, Gh. Grosu, George Zarafu, altor epigramiști renumiți, paginile de caricatură…, poeziile rebusiste-enigmatice de George Peagu, Gh. Popescu-Ger etc . (Nu uităm a spune că Tudor Arghezi a alcătuit un volum de “Cuvinte potrivite și încrucișate”, cu definiții buclucașe..)

Iată câteva definiții din careurile numărului 1140: Merge în centru la Bergamo! (erg)- Mihuț Bălășanu-Iași; Necunoscuta de la geam (ea)- Clubul rebusist “Non color”-Sighet; Răceala.. cu o uvertură de Gershwin (ger)- Paul Hașaș-Oradea; Cel mai bun la măsurări cu laserul (as)-același,  Tataie de la tobă (Ta taie de la tobă=ba)- Dinu Ioan Nicula- București, Stau cu ochii pe exponate (vizitatori)- Doru Țipluc—Reșița, Informator pus la zid (Afiș_- Cercul rebusist Brașov,  Osii băgate în roți ( o și i în roți=oi)- Petru Vesa-Arad; Acuze privind evaziunea! (az=a cu z)- Cercul rebusist “Evrika”-Lugoj, Cutie de plastic (cu t i e= ti, dar existând și în cuvântul plastic…)- Manole –Marian Stoicovici- Satu Mare.

Numărul omagial- “60 de ani de la apariția în serie nouă a revistei Rebus”- cuprinde  86 de careuri, un pictorebus, patru sudoku, o spirală filipineză,  cinci caricatui (de Ion Barbu, Octavian Covaci, Nicolae Ioniță, Cristian Marcu, Eugen Taru), dezlegările numărului anterior,  engmistică de: Spiru Constantinecu-Focșani;  Alina Zgubea, Andrei Tudose-Urlați (Copertă literară: Emil Goicea Catone, Singur, Elegii=dezlegare= George Călinescu, Enigma Otiliei), Spiru Constantinescu-Focșani; poșta redacției. Dezlegați și veți fi fericiți!

FELICITĂRI REVISTEI REBUS LA 60 DE ANI NOI și 86 ani de existență! Redacției, și colaboratorilor toată stima și apecierea inteligenței!