Pe 24 iunie, exact de Sânziene, a avut loc în cadrul unui eveniment Cenaclul 9 şi lansarea volumului de poezie „produse derivate”, autor Florin Dochia. Volumul a apărut la editura Grinta, 2017, în colecţia Poezia Vie, colecţie iniţiată de Asociaţia Culturală Direcţia 9. Poezia lui Florin Dochia se înscrie în acea categorie de lirică la care eu sunt foarte receptivă, fiindcă are o anumită linie metaforică onirică şi o seducţie aparte. Este vorba de o seducţie a misterului, a nopţii şi a căutărilor.

Trebuie să ai un mare curaj pentru a scrie o asemenea carte!
        În vremile tulburi pe care le trăim a spune ceea ce gândești pare anormal pentru unii oameni, de aceea , cred-că aceștia nici nu-și mai pun problema  aflării adevărului  despre unele lucruri sau întâmplări , se abțin în a-și exprima  părerea și lasă ca lucrurile să evolueze de la sine și nu iau atitudine față de ele. Nu același lucru se întâmplă cu ziariștii care sunt nevoiți să ia o atitudine sau alta față de evenimentele pe care vor să le prezinte sau în care sunt implicați.

Volumul antologic de poezie cu titlul „Pelerin printre semeni” scris de distinsul profesor și scriitor sătmărean Ioan Andreica are următorul mottou: „Unul dintre sfinți este viața-” aserțiune care mă duce cu gândul la calitatea vieții unui om; dacă aceasta e plină de iubire, atunci omul se apropie de sfințenie; în schimb dacă această viață e lipsită de iubire, atunci omul e mai aproape de Mamona. Cartea e exprimarea  iubirii autorului față de oameni, față de copilărie, părinți și mai ales față de sufletul său pereche imaginativ sau din viața aceasta. Astfel scriitorul creează o atmosferă lirică în care-și exprimă sentimentele față de tot ceea ce-l înconjoară cu patos și determinare.

Valer Turcu-Iorga îşi provoacă inteligenţa şi îşi linişteşte neastâmpărul spre descifrarea paradoxurilor şi ciudăţeniilor sociale umane cotidiene prin povestirile lui care au făcut obiectul câtorva producţii editoriale. Mai toate cărţile lui au fost scrise şi vărsate în piaţă pe suportul unei calme alinieri la prietenia cu lumea literară. Valer nu este uşor de abordat; el nu acceptă nici jumătate de expunere a unei situaţii sau a unei concluzii, – prilej de batjocură şi zemflemea pentru unii – nici spunerea unor lucruri/adevăruri trunchiate sau deformate.

Absenţa titlurilor poemelor din volumul bilingv al lui Ştefan Doru Dăncuş – Scrum / Cendre, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010 – propune decriptarea acestora ca eşantioane de realitate, decupate şi transfigurate de poet, cu mijloacele pe care le are la dispoziţie, într-un efort sisific, anunţat chiar din primele versuri, având drept ţel delimitarea spaţiului propriu, în care lumea lui să se poată desfăşura, fără intruziuni tulburătoare, cu atât mai mult cu cât majoritatea cuvintelor sunt scrise cu iniţială mică, având drepturi egale la judecata  tuturor, iar, la acest aspect, se adaugă faptul că niciunul dintre finalurile  textelor nu e marcat de vreun semn de punctuaţie: lucrez ca un sclav în românia / zi de zi construiesc / fiecare pagină scrisă e bornă kilometrică. / zi de zi sunt invadat de europa / oră cu oră pierd betonându-mi versurile / înălţând baricade în propriul sânge.