Edi(c)torial

„Damele metaforei” sau sufletul feminin …

„Damele metaforei” sau sufletul feminin ascuns în cuvinte

Sfârşitul iernii şi începutul primăverii e ca o adevărată întoarcere la origini primordiale, ca o...

Continuare

Opiniuni

Povestea Dunării, evenime…

Povestea Dunării, evenimentele istorice importante petrecute pe malurile sale şi scene din viaţa de zi cu zi ale popoarelor dunărene prezentate în jurnalul de călătorie al lui Andrei Şarîi

De la izvor la vărsare, Dunărea parcurge trei mii de kilometri, iar autorul Andrei Şarîi...

Continuare

„Vrei să te măriți cu soț…

„Vrei să te măriți cu soțul meu?” O scriitoare celebră a scris pe patul de moarte un eseu emoționant în care le roagă pe femei să iasă la întâlniri cu soțul ei

Amy Krouse Rosenthal, o scriitoare celebră pentru cărți de copii din Chicago, SUA, care a...

Continuare

Argument, contemplare, ar…

Argument, contemplare, artă, frumos… şi un nume: Minodora Ursachi

Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea,

Continuare

Traditii

Sfintii 40 de Muceni…

ELE - avatar ELE

Sfintii 40 de Mucenici: Traditii si superstitii de 9 martie

Pe 9 martie este sarbatoare mare pentru romani, Sfintii 40 de Mucenici! Mucenicii, Macinicii, Mosii...

Continuare

DE CE NU TREBUIE SĂR…

AO - avatar AO

DE CE NU TREBUIE SĂRBĂTORITĂ ZIUA DE 8 MARTIE?

Cu toții știm că 8 Martie este ,,ziua internațională a femeii”. Cu toate acestea, în...

Continuare

Omul călător în conc…

CORINA ISABELLA CSISZÁR - avatar CORINA ISABELLA CSISZÁR

Omul călător în concepția Prof. Mihai Pop

Mihai Pop s-a născut la 18 noiembrie 1907, în satul Glod, comuna Strâmtura din județul...

Continuare

Interviu

Interviu cu Ciprian Fartu…

Interviu cu Ciprian Fartuşnic, director general al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: Mai bine pentru România ca vânzătorul la butic să aibă diplomă de facultate

E bine să înveţi ce vrei, să faci facultate. Dacă pricepi ce înveţi ai posibilitatea de a lua viaţa de la capăt,

Continuare

Interviu cu PARINTELE… NE…

Interviu cu PARINTELE… NEUROCHIRURG STEFAN MINDEA in ziarul Lumina: “MULTI NU AU VOCE FIINDCA LE ESTE TEAMA SA NU FIE VAZUTI DREPT HABOTNICI”/ “Consider ca România este intr-un moment critic”

Ziarul Lumina/ Augustin Paunoiu: Jertfă pentru crezul unei vieți

Continuare

Îți mai aduci aminte, Doa…

Îți mai aduci aminte, Doamnă?

Când l-am cunoscut pe Cincinat Pavelescu aveam doar douăzeci și cinci de ani, iar el vreo cincizeci.

Continuare

Posta redactiei

“VIAȚA ÎN DOUĂ VALIZE” - …

“VIAȚA ÎN DOUĂ VALIZE” - cartea unei românce din Italia despre ”cei care sunt constrânși să-și abandoneze propriile meleaguri”

Dacă am fi constrânși să ne abandonăm dintr-odată viața de zi cu zi și să...

Continuare

Scriitori români la Festi…

Scriitori români la Festivalul „Ziua Internațională a Poeziei” de la Istanbul

Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir" de la Istanbul sprijină prezența scriitorilor români Dorel Cosma, Menuț...

Continuare

Cărţile încă nescrise ale…

Cărţile încă nescrise ale lui Barack şi Michelle Obama se vând ca pâinea caldă

Recent, soţii Barack şi Michelle Obama au semnat un contract prin care autorizează editura franceză...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Poeme colorate în albastru

Daniel Luca - avatar Daniel Luca

Poeme colorate în albastru

O carte „așezată” de poezie (200 pagini cu tot cu postfața semnată Alexandru Cîrțu) a văzut de curând lumina tiparului: Daniel Marian, Lumea de la capăt, Editura Contrafort, Craiova, 2016.
De la bun început sare în evidență coperta, cu un pipăibil iz de vechime, care completează fericit titlul, fiind în prezența unei lumi noi într-un veche, în fața unui nou început, dar atât de...vechi.
Deoarece Daniel Marian este un perpetuu căutător. De imagini, de cuvinte, de sensuri ori senzații.
Se poate afirma că volumul de față stă sub semnul albastrului; floarea albastră romantică, simbol al intangibilului, explodează aici de-a dreptul și își împrăștie culoarea peste tot.
Bunăoară, există un albastru exterior („afară era albastru / prin delirul zăpezii / treceau convoaiele fluturilor”; „zăpadă albastră”), unul asimilat în propriul trup („dinte albastru”) și altul interior („toamna când se albăstresc ideile / scăldate-n cerneluri”).

Continuare

Avanpremieră editorială | O inspirată schimbare de registru expresiv

Victor Rusu - avatar Victor Rusu

Avanpremieră editorială | O inspirată schimbare de registru expresiv

La puțin timp după apariția remarcabilului volum de versuri de inspirație erotică „Jurnalul unei muze” cunoscuta poetă severineană Gabriela Mimi Boroianu a pregătit deja pentru tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”.
Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment de referință în activitatea de creație a înzestratei poete, pentru că, înainte de toate, se abordează un registru tematic și ideatic surprinzător de inedit pentru lirica autoarei și, totodată, se apelează la virtuțiile expresive ale unei alte formule poetice, total diferită de pronunțata și constant valorificata, până acum, formulă proprii poeziei clasice de dragoste.
Discursul liric abandonează rigorile prozodiei clasice și optează pentru posibilitățile de expresie ale versului alb/ liber, sensibil contaminat de extetica „minimalistă” sau „autenticistă” a poeziei noastre postmoderniste.

Continuare

Constantin Stancu | Sursa şi reflexia imaginii îmbrăcate în idee

Daniel Marian - avatar Daniel Marian

Constantin Stancu | Sursa şi reflexia imaginii îmbrăcate în idee

Se face o zi de binevenită linişte dar una lucrătoare prin deschiderea chingilor cerurilor, iar pământul cât de furnică în univers, e lăsat să respire în voie. Incurs, excurs, parcurs şi recurs înspre definirea esenţei. Lucrurile nemijlocite în gândire poartă în sine aripa subtilă care să le facă veşnice. Dacă ne spune Cartea Sfântă cum la început a fost Cuvântul, acesta nu a fost deloc conjunctural cum nici fabricat vreodată ci subfiind deopotrivă cu subînţeles.
Se deschide prima aşteptată poartă, aceea a luminii. Acea entitate care nu are dimensiuni decât alegorice, interpretarea fizică având loc doar ca mijloc de raportare la umila realitate în faţa adevărului intrinsec. Întocmai cum spune Constantin Stancu în „Etemenanki” (Ultima săptămână).

Continuare

Nicolae Crepcia | Viu fiind izvorul nu seacă, musteşte, renaşte

Daniel Marian - avatar Daniel Marian

Nicolae Crepcia | Viu fiind izvorul nu seacă, musteşte, renaşte

În apriga dezvoltare nu neapărat înălţare într-atât de tumultoasă încât uneori caracteristic alter-umană a lumii, există un imaginar dar fiind perfect conştient paragraf despre oameni. Este: precum o mănuşă pe care universalitatea o aruncă ceasului crezut prea târziu ori prea devreme, dovedindu-se că e la timpul potrivit, asta în măsura în care timp chiar se întâmplă neîncăpăţânat de a nu fi pe înţeles.
A fi om nu este direct definitoriu ci mai degrabă este un principiu, trăitor grăitor posibil eventual a fi un truism ca să nu mai a spune chiar pleonastic. Deci: mare grijă, ne propunem să descoperim omul. În simplitatea deopotrivă cu multidimensiunea lui.
Omul bine ancorat în valorile esenţiale, este Nicolae Crepcia – niciodată copleşit decât de dorurile inerente firii. Astfel putem ajunge la el prin sublimarea, drept şi altfel nu, poezie.

Continuare

Nichita Danilov | Tainică deopotrivă răspicată, dragostea în înţelesul pur

Daniel Marian - avatar Daniel Marian

Nichita Danilov | Tainică deopotrivă răspicată, dragostea în înţelesul pur

Atunci când ţara în înţelesul categoric ţi se găseşte întocmai cuibărită în inimă, altfel spus o necesară forţă de sprijin, în identitate de netăgăduit, e foarte greu să-ţi petreci măcar şi prin gând în paralel cu sublimarea o ipotetică suferinţă sau pierdere. Totuşi se întâmplă încât nu ai ce-i face, nu e nimeni de vină decât viaţa care ne azvârle cum crede de cuviinţă, sau de ce nu am fi noi aceia care nu am reglat bine bătăile vremurilor şi păşirile prin locuirile noastre. Oricum ar fi, covârşirea ne poate duce într-o singură direcţie: aceea a înţelegerii urmate de recunoaşterea smerită sau după caz revoltată.
Nichita Danilov îşi asumă legile firii nelăsând însă deoparte întrebările şi un mănunchi de posibile răspunsuri, în timp ce „Recviem pentru ţara pierdută” este întruparea poetică absolut justificată şi ideal conturată precum imaginea îndelung ţesută a îndoielilor asupra contrariilor sinelui aceluia hotărât să meargă mai departe cu inerenta tristeţe dar cu speranţa unei întoarceri pe dos a falsei conjuncturi pe care suntem obişnuiţi să o numim acceptabilă realitate.

Continuare

Adriana Tomoni | De la necuprinsele taine la meşteşugul literelor aranjate în alfabetul sufletului

Daniel Marian - avatar Daniel Marian

Adriana Tomoni | De la necuprinsele taine la meşteşugul literelor aranjate în alfabetul sufletului

Pornind aşa cum e firesc, mai întâi sfios, după care cu deplină hotărâre, întocmai din profunzimea realităţii dar deopotrivă căutând transparenţa acesteia uneori destul de încăpăţânată cu noi, are loc introspecţia care poate duce la râvnitele răspunsuri în cele din urmă găsindu-se în comuniunea fiinţei umane cu universalitatea.
A te petrece „În siajul cuvintelor” presupune asumarea până la împlinirea în maturitate cu tot riscul ca dincolo să nu mai fie nimic, destinaţiile putând fi doar imaginative, de fapt apanajul dorinţelor; altfel spus, spendoarea în sine o constituie drumul! Adriana Tomoni transcrie ceea ce trăieşte în imediat precum şi în după caz rememomare sau fin intuitiv.

Continuare

Silvana Adrada Tcacenco sau sufletul răscolit al poeziei

IR Rosiianu - avatar IR Rosiianu

Silvana Adrada Tcacenco sau sufletul răscolit al poeziei

Silvana Adrada Tcacenco – „Eu tind spre fericire”, Editura Grinta, Cluj - Napoca, 2017

Cu o poezie copleşită de trăiri ne provoacă Silvana Andrada Tcacenco în cel de-al doilea său volum, cu o a introspecţiei, nu cu una de fotografiere a realităţii, a momentului.
Andrada ascunde-ntre versurile acestei cărţi o îmbinare măiestuos făcută între emoţiile care îi creează starea propice eliberării prin scris - astfel amprentând momentul actului inspirativ şi creativ -  şi starea reflexivă ce derivă din aceasta.

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Mimi Boroianu

Mimi Boroianu - avatar Mimi Boroianu

Poezii de Mimi Boroianu

Efemeride (1)

Au spart cuvântul
să-i smulgă înțelesul...
Frumusețea lui
zăcea sfărâmată
sub tălpile bocancilor,
risipită în mii de cioburi...

Continuare

Poezii de Eugen Pohontu

Eugen Pohontu - avatar Eugen Pohontu

Poezii de Eugen Pohontu

cusut cu fir de-ntuneric

ți-am privit tânguielile până la orizontul putrid
al gândului,
ți-am ascultat risipirea cu vorbele reci,
printre destine răscoapte, printre noi,
se vede o indulgență către verdele crud
irosit.

ne rebotezăm fricile
sacrificând.

Continuare

Poezii de Marius Dumitrescu

Marius Dumitrescu - avatar Marius Dumitrescu

Poezii de Marius Dumitrescu

Tăios albastru definitiv

când iubeşti cu dragostea
moartă de frică
e ca şi cum i-ai dărui
flămândului un măr otrăvit

nu ceri nimic de teamă
că ţi se va da
te încovoaie singurătatea
de câte priviri
străine îţi mângâie rănile

Continuare

Poezii de Alecu W. Mariana

Alecu W. Mariana - avatar Alecu W. Mariana

Poezii de Alecu W. Mariana

AŞA A FOST SĂ FIE

Perfectul Simplu şi Mai Mult ca Perfectul
Făcură experiment,apoi văzură efectul.
Mai mult decât perfect,se prezentă drept simplu
Iar Simplul cel perfect îi acordă tot timpul.
Simplu comunicară, chiar mai mult ca perfect,de neimaginat
Cum mai mult ca perfect,simplu s-au mângâiat,
Cum perfect simplu îşi imaginară
La fel de simplu,să se vadă iară.

Continuare

Poezii de Marius Dumitrescu

Marius Dumitrescu - avatar Marius Dumitrescu

Poezii de Marius Dumitrescu

Sub cer frumos

o sticlă goală
un pahar plin
zilele mele au început
să se mănânce-ntre ele
să se urască fără cruţare
cu toată ura

şi când te gândeşti
că nu demult amărăciunea
le ţinea împreună...
am dormit abia de vreo
câteva ori de atunci

Continuare

 

Proză

Prev Next

Dragostea şi suferinţa

Lorin Cimponeriu - avatar Lorin Cimponeriu

Dragostea şi suferinţa

Ne aşezăm la masă în fiecare dimineaţă, răsare soarele, fără să putem rosti cuvinte, precum iubire, dragoste ne contopim cu durerea. Păsările zboară, marea se loveşte cu valurile de ţărm. Dacă deschidem ochii adânc, găsim şi acolo suferinţa timpului ce trece, când cineva pleacă de lângă noi - iubirea se transformă în suferinţă – universul nemărginit se modifică în sufletul omului, redându-i speranţa. Oglinda cu trandafiri, rămasă cu umbrele nemişcate - viaţa fără moarte –  s-ar petrece fără plus infinit, tu mă întrebi cu ochii deschişi, în fiecare zi, de ce te iubesc. Îţi răspund aşa, fiindcă nu vreau să mor mai repede decât timpul.

Continuare

Voi răspunde cu inima în locul cuvintelor, cu trandafiri, cu fluturi albi

Lorin Cimponeriu - avatar Lorin Cimponeriu

Voi răspunde cu inima în locul cuvintelor, cu trandafiri, cu fluturi albi

Dacă tu ai şti cât de singuri suntem pe lume, ne ţinem de mână, ne sărutăm, ne şoptim şi pe la orele amiezii, când soarele devine arzător, ne facem palmele de cenuşă neagră. Ne strivim sărutul, după care rătăcim, precum liliecii în noapte, căutând lumina, clipele fericite. Ne ţin suspendaţi undeva în vis... Am aşteptat o toamnă şi o vară să zâmbeşti, merg cât mai rar la acel râu - peştii s-au colorat, papura se înalţă –  nuferii - suferă.
    E frig în această poezie, deschid o scoică, malul apei  se rupe ca un şarpe, cosit. Mama mă strigă pe nume, zicând ce caut în nopţile cu lună plină pe malul apei. În lapte te-am scăldat.

Continuare

Opresc povestea

Lorin Cimponeriu - avatar Lorin Cimponeriu

Opresc povestea

Am aşteptat să ne revedem – ne-am bucurat. Firele mele albe din păr au întinerit, din clipa în care ne-am reîntâlnit. Am simţit un zeu protector şi un soare blând, avid de iubire. Noaptea a trecut repede, vise şi ploi, doar ochii tăi au rămas larg deschişi căutând ceva rupt din soare, pictat pe oglindă cu o sinceritate, ca un clar de lună.
Vezi altceva - tu vezi, altceva – nu s-a schimbat nimic. Te strâng în braţe la fel, doar noaptea e mai limpede şi cireşele s-au copt mai târziu, aşteptând să te întorci mai devreme din vis. Opresc povestea, ce am scris despre fluturi nu s-a şters ci s-a zidit. Iubirea caldă ca lacrima a rămas, priveşte-mă încet, deschide ochii, e dimineaţă, soare.

Continuare

Amintiri din copilărie

Gordan Mircea - avatar Gordan Mircea

Amintiri din copilărie

Nuiaua din pod

                Primii pași

   Mare mi-a fost bucuria după ce am început a merge în picioare, așa că eram spaima pisicilor, după care alergam și, de le prindeam, era vai de coada lor. Nu-i vorbă, că nu-mi rămâneau datoare și purtam pe mâini semnele rănilor precum un veteran pe câmpul de luptă.

  Ieșeam afară cu strigăt de fericire, bucuros de necuprinsul ce-l adunam în ochi, de descoperirile noului ce le făceam de fiecare dată.

Continuare

Statuile de bazalt

Lorin Cimponeriu - avatar Lorin Cimponeriu

Statuile de bazalt

Duminică, soarele nu se mai opreşte să ardă, câţiva nori rupţi, picaţi de undeva din înalt se pregătesc să plouă peste statuile de bazalt. Un sunet de tren părăseşte gara şi cu el visul, tu nu mă întrebi orele, ce sunt orele, dar struguri necopţi ce sunt aşteptarea braţelor întinse, răspunsul la privitul cu ochii închişi - în gol. O ploaie de meteorit s-a pornit, răsună bobul în spic şi prescurea, paharele pe mesele împăraţilor. Pleznind un arţar bătrân, lângă râu, mustesc nişte fluturi la crucea lui Gheorghe şi Ion, prinşi în grindă - cu un şnur roşu când firul de busuioc, se usucă.
-    “Domnule!”, mă strigă un beţiv.
Trec pe un drum nunţile. Se naşte cineva sau umbra pleacă întâlnindu-se cu gerul ce s-a scuturat de pe aripile zeilor.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

Gustând din măr

Ana-Cristina Popescu - avatar Ana-Cristina Popescu

Gustând din măr

Piesă într-un act

 

Personajele: P1, P2, Litră și Zamă.

Decorul: O peșteră care inițial este confundată cu un tunel.

(Este semiîntuneric.)

P1: Ne-am rătăcit.

Continuare

MELON sau CAPETE DE FEMEI

Marian Ilea - avatar Marian Ilea

MELON sau CAPETE DE FEMEI

(piesă de teatru în două acte)

Decorul

Cârciuma „La Dudinski”: scaune, sticle de băutură pe mesele de tablă verzi, într-un colţ două mese lipite, cu farfurioare pline de fursecuri. E parastasul sculptorului în piatră Melon. Acţiunea se petrece către seară, când cei invitaţi, venind de la cimitir, intră în cârciumă. Se aşează. Se ridică. Povestesc despre răposat. Domnul Dudinski îmbrăcat în hainele de lucru e la barul din dreapta, va servi la mese. Ceilalţi îmbrăcaţi în costume. Irina (fosta iubită a sculptorului) îmbrăcată în fustă neagră, cămaşă neagră, pantofi negri şi sacou negru.

Continuare

În colivie

Ana-Cristina Popescu - avatar Ana-Cristina Popescu

În colivie

Teatru pentru copii

Monodramă

Decorul: Un parc.
Personaje: Copilul.

(Copilul se plimbă prin parc cu o colivie. În colivie se află doi porumbei. La un moment dat se așază pe bancă.)
Copilul: Am ajuns.

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Asemănări și deosebiri între primele principii din filosofia antică greacă și taoism (daoism)

George PETROVAI - avatar George PETROVAI

Asemănări și deosebiri între primele principii din filosofia antică greacă și taoism (daoism)

Nu există filosof de valoare care să nu se arate interesat de primele principii. Da, căci este important trecutul apropiat de noi și prezentul (infinitatea macrouniversului și microuniversului, sistemele sociale și cele politico-economice, mecanismele sufletului și ale gândirii, morala, cultura și locul omului în Univers), precum și îndrăznețele prognoze privind viitorul planetei și al omenirii, dar la fel de important (dacă nu pentru toți, atunci pentru unii dintre noi) este să aruncăm priviri logico-fanteziste asupra pregenezei (era haos sau doar golul infinit și netulburat?) și să înclinăm balanța convingerilor intime fie în favoarea creaționismului, fie în favoarea evoluționismului, fiind știut marele adevăr noutestamentar că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni...
Corifeii filosofiei clasice grecești nu numai că n-au făcut excepție de la regulă, dar chiar au consolidat-o prin formidabilele lor opinii despre primele principii, la fel de proaspete și suculente ca în urmă cu peste două milenii.
Gânditorii de mai târziu și-au însușit aceste concepții, astfel că – ne spune P.P. Negulescu în tratatul Problema ontologică – Plotin (204-270 e.n.), principalul reprezentant al neoplatonismului, „admitea, cu stoicii, un Suflet al lumii, necesar ca s-o pună în mișcare; admitea, cu Aristotel, o Inteligență cosmică, necesară ca să gândească...

Continuare

Noi suntem oameni puternici

Simona Cratel - avatar Simona Cratel

Noi suntem oameni puternici

Noi doi suntem oameni puternici. Când cad eu, mă ridici tu. Când cazi tu, sunt eu pentru tine acolo. Așa se face, adică e ca un făcut, noi doi ne împiedicăm în contratimp, tu și cu mine. Mâinile noastre sunt mereu înlănțuite la mijlocul distanței dintre noi, degete împletite, palme care se ating continuu, noi doi arătăm că există și așa ceva. Tu și cu mine. Cum, ce anume dovedim noi doi?! Dovedim că există oameni care se împiedică, își fac cucuie, își rup câte o mână, își scot câte un ochi, iar cu ajutorul celuilalt se ridică înapoi pe picioare și încep să râdă. Își lasă altă mână să crească, un nou ochi înmugurește la loc în orbită, cucuiele dau înapoi, totul e neted ca înainte, rănile se închid, cicatricele dispar.

Continuare

Poarta către mine s-a deschis...

Sabina Laiber - avatar Sabina Laiber

Poarta către mine s-a deschis...

Când deschizi poarta către tine esti deja o fereastră către toată omenirea
Poarta către tine se deschide numai atunci când ai suferit suficient încât să îți dai seama că cel mai bun prieten al tău  eşti TU!
Nu ți s-a întâmplat să fii sigur pe tine că ai intâlnit marea iubire și ca mai apoi să realizezi că de fapt nu a fost iubire, ci doar o experientă amoroasă?
Multi facem marea confuzie între iubire și o partidă bună de intimitate!

Continuare